Eveniment Top – 24.10.2015

Experţâl’ii FMI suntu Bucureşti

România Internațional, 26.10.2015, 10:57

Unâ suțatâ FMI s-andamusi, Bucureşti, cu autorităţ di la nai ma analtul nivel. Fondul s-așteaptâ la un deficit bugetar di 3% dit PIB tu anlu 2016 şi pisti aestu nivel tu 2017, ti furn’iea a scâderilor mări di taxi şi impoziti şi a crișterilor di amintatic hâbârisiti.

Instituţia finanțiarâ internaţionalâ minduiaști, mutrinda defițitlu ti anlu ți yini, că lipseaști ca aestu dit soni s-nu treacâ di 1,5%.Dupu andamusea cu prezidentul Klaus Iohannis, reprezentanţâl’ii a Fondului s-aspusirâ niham ca nanâparti ti ți mutreaști apruchiarea a nâscântui nău acordu. Dinâintea a senatorilor şi a deputaţlor dit comisiili di buget, ei ș-aspusirâ concluziili a moaubețlor cu reprezentanţâl’ii a guvernului.

Goalili obiecţii a misiunâl’ei FMI ţân di alâxerli structurali ş-di unâ posibilâ trițeari di defițitlu bugetar. Premierlu Victor Ponta dzâsi că România va s-tin’iseascâ ţinta di deficit di 1,86% apruchiatâ di Parlamentu. Ațea dit soni achicâseari cu Fondul, cari s-bitisi tu 2015, fu di dauâ miliardi di euro, ama autorităţli di Bucureşti nu luarâ pradz.

Caplu ali diplomaţii români dusi tu Palestina şi Israel

Ministurlu di Externi, Bogdan Aurescu, adră Luni și Marțâ, unâ vizitâ ofișialâ tu Israel şi Palestina. Luni, Aurescu fu apruchiat, la Ramallah, di prezidentul palestinian Mahmoud Abbas. Ei șidzurâ moaubeti ti catandisea di tora dit Orientul di Mesi ş-di perspectivili mutrinda ahurhearea disnău a pâzâripserilor ti arâhati dintrâ palestinien’i si Israel.

Ierusalim, caplu ali diplomaţii românâ s-adună cu premierlu şi cu ministurlu di Externi israelian, Benjamin Netanyahu. Aurescu zburâ ti importanţa a pistusinâl’ei dintrâ vâsâlii, ca prot lucru ți lipseaști ti ahurhearea a pâzâripserilor directi ti arâhati a a Israelului cu partea palestinianâ. Tu idyul chiro, doil’ii confirmarâ disnău ligâturli buni di dauli părțâ şi zburârâ ti lucurlu deadun tu diversi domenii, cum easti ațel militar icâ sicuritatea țiberneticâ. Bogdan Aurescu s-adună ș-cu membri dit suțata a cetăţen’ilor israelien’i ți bâneadzâ tu Românii.

Nomlu a votlui prit corespondenţâ easti tu moaubetea a Parlamentului di Bucureşti

Proiectul di nom mutrinda votlu prit corespondenţâ easti tu moaubetea a Udălui a Deputaţlor di Bucuresti, cu rol di apofasi. Pripunearea legislativâ fu apruchiatâ cu mari magioritati di Senat, ahât di soțial-democraţ, cari cumândiseascu cama multu Guvernul di coaliţii, ama şi di PNL, nai ma marli partid dit opoziţii.

Aestâ turlii di vot va s-hibâ ufilisitâ la alidzerli parlamentari, prezidenţiali şi europarlamentari mași di român’ii cu domițiliu icâ rezidența tru xeani. Cu-ndoi meși nâinti di cathi scrutin, aligâtorl’ii lipseaști s-anyrâpseascâ tu Registrul Electoral. Uidisit cu documentul scos di Autoritatea Electoralâ Permanentâ, s-adarâ câti un birou electoral ti votlu prit corespondenţâ ti cathi 10.000 di aligâtori. Ti furn’iea a problemilor di andridzeari, di organizari, ninti cu aproapea un an, la alidzerli prezidenţiali dit Brumar 2014, n’ii di români dit diaspora aștiptarâ sâhăț la secţiili ditru xeani şi nu amintarâ ș-aspunâ votlu.

Bucureşti, Executivlu adarâ ațea de-a daua alâxeari bugetarâ di estan

Guvernul român apruchie ațea de-a daua alâxeari bugetarâ di estan. Uidisit cu proiectul a Ministerlui di Finanţi, amintatițli și hărgili va s-creascâ cathiun cu aproapea 2,6 miliardi di lei, iara defițitlu va s-armânâ la 1,85% dit PIB. Ministerlu ti Agriculturâ va s l’ia nai ma mulțâl’ii pâradz, vârâ 770 di milioani di lei.

Tu idyul chiro, va s-creascâ bugetlu a Fondului Naţional Unic di asiguripseri soțiali di sânâtati, ti andruparea a crișterilor di amintatiți apruchiati di la 1 di Sumedru. Cama mulțâ pâradz va s-l’ia Ministerili ti Împrustari Regionalâ şi ti Administraţii Publicâ, ti Fonduri Europeani, ti Educaţii şi ti Lucru.

Ministerlu a Transporturilor va s-chearâ 1,61 miliardi di lei, ama va s-hibâ daț ma mulțâ

pâradz ali Companii Naţionalâ di Căl’iuri di Hier şi ali Metrorex. Liberalii giudicâ ațea că, prit alâxearea bugetarâ, s-tai disnău pîradz di la infrastructura ti sucăchi.

Bugetarl’ii cari avurâ amintatițli scâdzuti tu anlu 2010, l’iau pâradzl’ii nâpoi

Dascâlii, magistraţii şi funcţionarl’ii publiț ți amintarâ proțesi tu giudicatâ contra a ațilui di ma ninti Guvernu, cumândisit di Emil Boc, mutrinda pâltearea a nâscântor îndrepturi di amintatic, va ș-l’ia nâpoi cama ayoniea, antițipat, pâradzl’ii apufusiț di instanţâ ca titluri executorii.

Premierlu Victor Ponta hâbârisi că excedentul bugetar di estan da cali ti darea cama ayoniea a pâradzlor, ași că bugetarii nu lipseaști s-mai așteaptâ pânâ tu 2016 pâltearea a diferenţilor di amintatic. Tu anlu 2010, amintatițli aluștor furâ tâl’iati cu 25% ti furni’ia a crizâl’ei di turlii finanțiarâ.