Eveniment Top

Modificări a leghislaţil’ei electorală

Leyla Cheamil, 12.07.2019, 20:41

Prilundzirea timpului di vot pînă la oara 24, tru dzuua a aleadzerilor prezidenţiale, va să si bagă tru practichie şi în Romania, nu maşi în diaspora, ahâtua chro cât în secţiile di votare va să si află cetăţean’i care nu au apucată să-şi exercite dreptul electoral. Decizia fu luată di Camera Deputaţâlor, for decizional, tru ţe mutreaşte modificările aduse a leghislaţil’ei electorală. Cetăţean’il’i român’i pot să voteadză, în afoara ţarâl’i, la aleadzerile prezidenţiale, hibă prin corespondenţă, hibă anticipat, chiro di trei dzâle. Votulu anticipat va să si desfăşoară, vineri, întră orele 12 şi 21, iar sâmbătă şi dumânică, în intervalul 7-21, cu posibilitatea prelundziril’i a programului tru ultima dzuuă di vot, până la ora 24. Faţă di forma adoptată la Senat, deputaţâl’i jurişti au mai introdusă în proiectul de leadze un amendamentu propus di Autoritatea Electorală Permanentă, care stabileaşte că exit-poll-urile pot să hibă prezentate maşi după ora 24, în ultima dzuua di vot. Faţă di actuala leghislaţie, documentul precizeadză că un aligător poate să susţâne mai mulţâ candidaţ. Preşedintele Autoritatil’ei Electorale Permanente, Constantin Florin Mituleţu Buică, anunţăă că primulu tur a aleazderilor prezindenţiale si poate să aibă loc pi 10 brumar, iar ţel de-al doilea, pi 24 brumar.

Bilanţul a preşedinţiil’ei română a Consiliului UE

Premierulu a Româniilei, Viorica Dancilă, prezentăă bilanţul a preşedinţiilei rotativă la Consiliul UE, asiguripsită di România, în premieră, în prima giumetate a luştui an. Uidisit a primului-ministru, fu un mandat di succes în care România feaţe să si veadă, dovedi că easte puternic ataşată a valorilor europeane şi acţionăă trâ consolidarea proiectului european, trâ ună uniune a cetăţean’ilor, a libertăţâlor, a eforturilor şi capacităţâlor a noastre conjugate. Mandatul s-are derulată într-un context complexu şi dinamic, marcat di aleadzerile europeane, ama şi di evoluţiile ligate di Brexit, de un mediu internaţional în permanentă schimbare, aduse aminte Viorica Dăncilă, uidisit a cui, România şi-u feaţe borgea/datoria şi dovedi/feaţe să si feadă că easte un stat membru responsabil, preocupat di avansarea aghendâlei europeană în folosulu/hâirea a cetăţenilor. Tru chirolu a mandatului a Bucureştiului fură finalizate 90 di dosare, întră care ţeale mutrinda Uniunea Bancară, îmbunătăţirea a reghimului de lucru şi an drepturilor soţiale, aprofundarea a Piaţâlei Unică, decarbonizarea a transportului, progresulu mutrinda consolidarea a Europâl’ei digitală sau directiva mutrinda gazile naturale. Un altu reper importantu arămâne summitulu european organizat la Sibiu (chentru), tamam tru DZuua Europâlei, pi 9 mai.

Preşedintile a României, Klaus Iohannis, prezentu la summit-ulu extraordinar trâ desemnarea v’initorilor lideri a Uniunil’ei Europeneâ

Şefulu a statului român, Klaus Iohannis, are participată, la Bruxelles, la summit-ulu a liderilor a statilor membre a Uniunilei Europeană, reuniţ tra să facă nominalizări trâ aţeale patru funcţii de puteare din instituţiile comunitare. M’iercuri, socialistulu italian David Sassoli fu aleptu preşedinte a Parlamentului European (PE) trâ următoril’i doi an’i şi giumetate. Lideril’i european’i au convenită, si achicâsiră ca funcţia di preşedinte a PE să hibă împărţâtă întră socialişti şi populari, câte doi an’i şi giumetate trâ catheun. Conform a compromisului la care si agiumse, doauă femei şi doi bărbaţ va prel’ia principalile posturi di conduţire tru instituţiile UE. Aestă turlie, preşedinţil’ia a Comisil’ei Europeană va revină a actualului ministru gherman a apărăril’ei, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi reprezentantă a Partidului Popular European (PPE). Conduţerea Bancalei Chentrale Europene va hibă preluată di franţuzoaica di chentru-dreapta Christine Lagarde, şefa a Fondului Monetar Internaţional, în timp ţe ministrulu spaniol di externe, socialistul Josep Borrell, va conducă diplomaţia europeană, iar premierulu belghian, liberalul Charles Michel, va hibă preşedintile a Consiliului European.

Prima vizită ofiţială a premierului a Republicâl’ei Moldova, Maia Sandu, la Bucureşti

România fu, easte şi va hibă ţel mai constantu şi dedicat susţânător a Republicâlei Moldova – declarăă preşedintile Klaus Iohannis, dupa discuţiile di marţâ, di la Bucureşti, cu noulu premier a statului veţin (ex-sovietic, majoritar romanofon), Maia Sandu. Preşedintile mai spuse că Bucureştiul va susţâne, la nivel european, deblocarea asistenţâlei financiară trâ Republica Moldova. Tru arada l’ei, premierulu Sandu afirmăă că Guvernul a l’ei îşi doreaşte să dezvolte proiecte comune cu România, iar aghenda europeană easte linia directoare a relaţilei a l’ei cu Bucureştiul. Tot marţâ, Maia Sandu si adunăă cu omologu-său român, Viorica Dăncilă, şi cu preşedintele a Camerâlei a Deputaţâlor, Marcel Ciolacu. Învestită mesulu trecut, şefa pro-europeană a Guvernului di la Chisinau decise ca prima sa vizită externă să aibă loc la Bucureşti, ţi cara că anterior avea anunţată că va m’eargă prima oară la Bruxelles.

Mugur Isărescu — un nou mandat la conduţerea BNR

La Bucureşti, Senatulu şi Camera Deputaţâlor s-au reunită în plen, m’iercuri, şi au validată componenţa noului Consiliu di Administraţie a Băncâl’ei Naţională a Româniilei, condus tot de guvernatorulu Mugur Isărescu, aflat tru aestă funcţie di-tru 1990. BNR va contiinuă în direcţia a unei politică prudentă şi responsabilă, avânda ca obiectiv pi termen lungu aderarea la zona euro — fu mesajulu transmis de guvernatorulu Isărescu la audierile di marţâ. Mugur Isărescu declarăă că Romania lipseaşte să hibă etimă/pregatită înainte di să facă pasulu în zona euro, mai ahoria că diferenţile di dezvoltare întră diferite zone a ţarălei sunt semnificative. Consiliul di Administraţie a BNR easte format di noauă membri, alepţâ di Parlamentu, pi ună perioadă de ţinţe an’i, cu posibilitatea prelundzirilei a mandatilor.

Autor: Leyla Cheamil

Armânipsire: Hristu Steriu