Eveniment Top – 23.11.2013
Executivlu işi luă borgea mutrinda nomlu a descentralizarl’ei, dinâintea a Legislativului.
România Internațional, 22.11.2013, 12:16
Executivlu işi luă borgea mutrinda nomlu a descentralizarl’ei, dinâintea a Legislativului.
Guvernul di Bucureşti işi luă borgea dinâintea a Parlamentului tu ţi mutreaşti proiectul a nomlui a descentralizarâl’ei. Domeniili cari va s-hibâ descentralizati suntu: sânâtatea, agricultura, mediul, cultura — ama nu şi ţinematografili – tiniretlu, sportul şi turismul. Uidisit cu proiectul, instituţii cari sunt tora sum cumândisearea a putearâl’ei centralâ va s-treacâ sum cumţndisearea a consiliilor giudeţeni icâ locali. Poliţia, agenţia di prestaţii soţiali, ţinematografili şi porturili va s-armânâ tu structurili ţentrali. Opoziţia democrat-liberalâ hâbârisi că nu aproachi aestu proiectu şi că va s-ducâ la Curtea Constituţionalâ. Easti daua oarâ cându Guvernul Ponta iţi li’a borgea ti un proiectu di nom, dupu ţi, tu Apriiur, adră idyea tu ţi mutreaşti nomlu a retrocedărilor a proprietăilor luati zorlea di regimlu comunistu.
Bugetlu pi 2014 – tu moaubeti la comisiili parlamentari.
Comisiili parlamentari duc ninti moaubetea mutrinda proiectul di buget pi anlu yinitor, ama şi mutrinda amendamentili pitricuti di senatori şi deputaţ. Aestu ari la timel’iu unâ crişteari icunumicâ di 2,2% şi un deficit bugetar tut di 2,2%. Darea a pâradzlor dit buget nu easti ici apruchiatâ niţi di opoziţii şi niţi di sindicati. Salariaţl’ii dit sânâtate suntu anvirinaţ şi duc ninti moaubeţli, negocierli cu reprezentanţâl’ii a Ministerlui di Sânâtati, ta s-avinâ vârâ yinitoari grevâ generalâ fârâ di chiro, hâbârisiti di cadrili medicali, dit 28 di Brumar. Protili revendicări suntu: darea a nu ma pţân dit 6% dit PIB ti sânâtati, un nom a salarizarâl’ei uidisit cu sistemlu medical şi condiţii cama buni ti lucru. Şi sindicatili dit educaţii caftâ 6% dit PIB ti aestu sector. Eali nu aproachi proiectul di buget pi 2014 şi adunâ simnâturi ta s-dânâseascâ anlu di sculii şi s-anchiseascâ unâ grevâ generalâ di primvearâ. Parlamentul mutreaşti s-aproachi bugetlu tu Andreu, ama prezidentul Traian Băsescu hâbârisi că nu va s-aproachi ici nomlu maca autorităţli nica va s-ţânâ naua taxâ pi carburantu.
Parlamentul European aproachi bugetlu UE şi naua Politicâ Agricolâ Deadun.
Parlamentul European aprouchie,, n’iercuri, bugetlu UE ti CHIROLU 2014-2020. Ca tu an’ii alanţâ cari tricurâ, andruparea a agriculturâl’ei şi politica di coeziuni ti regiunili cama lai armâni di mari simasii, cu cama pisti douâ tril’imi dit buget. 7,25 miliardi di euro va s-li’a România, dit 2014. Legislativlu di Strasbourg apruchie şi naua Politicâ Agricolâ Deadun, cari va s-mutreascâ, pânâ tu 2020, maxus protecţia a mediului, unâ cama bunâ hârgiuriri a pâradzlor europen’i, cama mulţâ pâradz ti aţei cama n’iţl’ii fermieri, ama şi pidipsearea aţilor şi nu ahurhescu meatri di ecologizari. Pi di altâ parti, Parlamentul European apruchie bâgarea tu practico a nomlui N+3 ti România şi Slovacia. Aşi, Bucureştiul va s-hârseascâ di nica vârâ an ta s-hârgiuascâ pâradzl’ii europen’i daţ ti an’ii 2011 şi 2012. Tu minduita a ministrului di resort, Eugen Teodorovici, România armâni aşi cu cama di 2 miliardi di euro.
Proiectul di nom mutrinda exploatarea minierâ di la Roşia Montanâ nu fu apruchiat di Senat.
Senatlu ali Românii nu apruchie proiectlu di nom al guvernului mutrinda scutearea a malamâl’ei di la Roşia Montană, dupu ţi unâ comisii ayoriea andreaptâ ta s-mutreascâ ghini aestu proiectu li’avea datâ aviz negativ. Scutearea a malamâl’ei di la Roşia Montanâ întiml’iatâ di cianuri nu fu ici aprucihiatâ di organizaţiili di mediu, ama şi niţi di popul, cari inşi pu sucăchi mesu di mesu, tu vâsâlii şi tu xeani. Firma canadianâ Gold Corporation, ţi easti tu aestu proiectu, dzâţi că exploatarea nu va s-aspargâ mediul şi că easti bunâ ti icunumia româneascâ.
Caplu ali diplomaţii – tu vizitâ Chişinău.
Ministrul român di Externi, Titus Corlăţean adră unâ vizitâ tu Republica Moldova, iu s-andamusi cu premierlu Iurie Leancâ şi cu prezidentul Nicolae Timofti. Mouabetea mutri lucrul deadun, maxus tu domeniili: energetic, infrastructurâ, educaţii şi asistenţâ medicalâ di urgenţă, ama şi meatrili di andrupari a Republicâl’ei Moldova tu calea a ei europeanâ. Oficialu român alâvdă eforturili ţi li adră guvernul di Chişinău tu ţi mutreaşti libiralizarea a regimului di vizi ti cetăţen’ii moldoven’i tu UE. Raportul ali Comisii Europeanâ şi concluziili tora ayoniea prezentati Bruxelles mutrinda scutearea a vizilor fu bun, ama easti aştiptatâ unâ apofasi di turlii politicâ la nivelu a Consiliului şi a Parlamentului European. Titus Corlăţean s-află Chişinău cu furni’ea a Summit-ui al Parteneriatlui Estic di Vilnius(28-29 Brumar) ţi s-aproachi, iu Republica Moldova va s-simneadzâ acordurili di asocieri cu UE.
Adio, Rio!
Naţionala di fotbal ali Românii nu va s-gioacâ niţi la Campionatlu Mondial dit 2014, dit Brazilia, dupu ţi chiru, scor 1-1, Marţâ, Bucureşti, cu Gârţia, tu doilu meci a barajlui di calificari. La ei, greţl’ii amintarâ cu 3-1. Aţel dit soni Campionat Mondial iu giucă şi România fu aţel dit Franţa, tu 1998, iu armasi tu optimli di finalâ. Tu idyul chiro, aţel dit soni turneu final la cari luă parti şi România fu EURO 2008, dit Austria şi Elveţia, tut cu Victor Piţurcâ ca antrenor, ama naţionala nu tricu, atunţea, di faza a grupilor.
Bucureşti s-dişcl’isi Târgul Internaţional di Carti Gaudeamus, nai ma marli evenimentu dia estţ turlii dit Românii.
Târgul Internaţional di Carti Gaudeamus, andreptu cathi an di Radio România, agiunsi la 20-a ediţii. Suntu aclo cama di 400 di edituri româneşţâ şi di ru xeani, tipografii, instituţii di înviţământu, ţentri şi instituti culturali, instituţii mass-media, şi agenţii di difuzare di carti. Ti prota oarâ, estan, furâ tin’isiti la târgul ma multi vâsâlii adunati sum numa di Gruplu a vâsâliilor dir Nordu, icâ Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia.
