Eveniment Top – 23.08.2014

România Internațional, 22.08.2014, 11:47

Executivlu di la Bucureşti apruchie dauâ proiecti di nom mutrinda achicâsearea di turlii fiscalâ.

Guvernul român apruchie proiectili di nom mutrinda alasarea arâhati a pensionarilor şi a mamilor ţi au luatâ pâradz ţi nu lipseau, ma di furn’iea a funcţionarilor. 30 di n’ii di pensionari şi 12.500 di m’leri va s-hârseascâ di aesti dauâ acti di turlii normativâ.

Ministrul a lucurlui, Rovana Plumb, dzâsi câ aestâ dit soni meatrâ s-bagâ tu practico ti pensionarl’ii aflaţi tu sistem pânâ la apruchiarea a nomlui. Pi di altâ parti, aţei ţi arâsirâ statlu şi pitricurâ declaratii psefti icâ documenti ţi nu eareau idyea cu realitatea, ta s-li’a ma mulţâ pâradz, au borgea s-da nâpoi pâradzl’ii tu 3 an’i. Easti zborlu ti cama di 9500 di pensionari. Niţi mamili ţi nu adrarâ lucârli cum lipseau nu va s-hibâ l’iertati tu ţi mutreaşti darea nâpoi a pâradzlor luaţ paranom.

Ofiţiali american’i yin s-veadâ baza militarâ di Deveselu.

Unâ delegaţii a Congreslui SUA vini s-veadâ baza militarâ di Deveselu, dit sudlu ali Românii, iu va s-hibâ andreapti elementi a scutlui american antirachetâ.

Hiindalui aclo, Deveselu, ministrul di Apârari Naţionalâ, Mircea Duşa, deadi asiguripseri aţilui ţi ari angântan di afaţerli ali SUA la Bucureşti, Dean Thompson, că lucrărili di infrastructurâ pi cari partea românâ ş-lup borgea s-li adarâ, s-duc ninti, uidisit cu programlu. Mircea Duşa: Him tu grafic, şi partea americanâ şi noi. Lâ dzâsim a reprezentanţâlor a Congreslui că lucrărili va s-hibâ bitisiti estan, ca anlu ţi yini baza s-poatâ s-hibâ ufilisitâ.

România apruchie instalarea aliştei bazâ, ţi va s-hibâ ufilisitâ ahurhinda cu anlu 2015, ta s-hibâ afiritâ di niscânti atacuri cu racheti cu razâ şcurtâ icâ di mesi. Elementi aluştui sistem american di afireari va s-hibâ instalati şi tu Polonii şi Turchii.

Ahurhi cursa ti alidzerli prezidenţiali dit Românii

Prezidentul a Partidlui Mişcarea Populară, Elena Udrea, easti candidatlu aliştei formaţiuni la alidzerli prezidenţiali dit România, dit meslu Brumar. Prezidentul Traian Băsescu dzâsi că u andrupaşti pi Udrea, ma ninti ministru, ti nai ma analta ipotisi dit vâsâlii.

Nâinti, Cristian Diaconescu, ţi fu ministru di Externi şi Giustiţii, ţi prota fu aleptu candidat di PMP, hâbârisi că va s-li’a parti ca independentu şi alâsă partidlu. El exiyisi că luă aestâ apofasi dupu ţi fu zburât di ma mulţâ boţi dit PMP.

Sondajili l-u-aspun ca hiindalui favorit la alidzerli dit Brumar, pi premierlu soţial-democrat Victor Ponta, iara protlu a lui contracandidat pari s-hibâ aţel di tora primar a câsâbălui Sibiului şi liderlu a liberalilor, Klaus Iohannis. Aestu dit soni va s-li’a parti la alidzerli di partea a Suţatâl’ei Criştin – Liberalâ, adratâ di PNL şi PDL.

Sunti şi alţâ ţi u vor marea ipotisi, ama cu şansi cama n’iţ, icâ aţel di ninti premier liberal, Călin Popescu -Tăriceanu ama şi eurodeputata PDL, Monica Macovei.

Aţel di ninti premier, Adrian Năstase, inşi dit hapsi

Aţel di ninti premier soţial-democrat, Adrian Năstase, inşi condiţionat dit hapsi, Gioi, iu avea unâ pideapsâ di 4 ani şi 6 meşi, dupu dauâ sentinţi dit dauâ ghinicânâscuti dosari di aruşfeti.

Năstase fu pitricut tu hapsi di dauâ ori şi adră vârâ tril’imi dit pidipeasa ţi lipsea. Saga giudiţiarâ a aţilui ţi cumândisi executivlu tu chirolu 2000-2004 ahurhi dupu ţi chiru cursa electoralâ ti ipotisea di prezindetu, nâinti cu 10 anâi, dinâintea aţilui di tora prezidentu ali vâsâlii, Traian Băsescu.

Şi ca emburlu Dan Voiculescu, aţel ţi amintă PC, încl’is tu hapsi tora ayoniea, ti furn’iea că lă pâradz, Adrian Năstase s-aspusi totna unâ victimâ a regimlui Băsescu. Tu idyul chiro, Năstase fu, maxus ti magistraţii di la Curtea Supremâ ţi-l condamnarâ, un simbol a aruşfetâl’ei di turlii politicâ di la nivel analtu.

Fu pitricut tu giudicatâ doilu torţionar a curi îi si aduţi câbati di vâtâmări contra a umanitatâl’ei — tu chirolu comunistu

Torţionarlu Ion Ficior, a curi îi si aduţi câbati di vâtâmări contra a umanitatâl’ei tu chirolu comunist, fu pitricut tu giudicatâ. Aestu dit soni cumândisi colonia di lucru di Periprava tu chirolu 1958 -1963 şi, uidisit cu procurorl’ii, el ahurhi şi cumândisi un regim di hapsi multu lai şi inuman, ţi vâtâmă vârâ 103 di detinuţi politic.

Ion Ficior easti doilu şef di hapsi comunistâ giudicat tu Românii. Nâinti, Alexandru Vişinescu, ţi cumândisea hapsea di Râmnicu Sarat, fu şi el giudicat ti idyea câbati. Ion Ficior şi Alexandru Vişinescu adarţ parti dit aţei 35 di torţionari aflaţ di Institutlu di Investigari a Vâtâmărilor dit Comunismu, a curi lâ si aduţi câbati di vâtâmarea a ma multor deţinuţi politiţ.

Trei echipi româneşţâ di fotbal amintarâ tu meciurli tur, tu play-off-lu a cupilor europeani

Campioana ali Romanii la fotbal, Steaua Bucuresti, amintă, pi teren propriu, cu scorlu di 1-0, gioclu cu Ludogoreţ Razgrad, dit Vâryârii, tu prota etapâ dit play-off-lu a Ligâl’ei a Campion’ilor. Cara va s-treacâ di vâryâri, Steaua va s-gioacâ, idyea cu anlu ţi tricu, tu grupili a Ligâl’ei a Campion’ilor, iara cara va s-chiarâ calificarea, va s-intrâ tu grupili a Ligâl’ei Evropa.

Tu play-off-lu aţil’ei di a doua competiţii continentalâ, Astra Giurgiu, hârsi mutritorl’ii, Gioi, cându amintă tu deplasari, cu 2-1, mecilu cu unâ mari campioanâ dit Franţam, Olympique Lyon. Pi di altâ parti, Petrolu Ploieşti chiru cu 1-3 dinâintea a croaţlor di la Dinamo Zagreb şi şi ari pţâni şansi s-treacâ etapa.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>