Eveniment Top – 23.03.2013
Nomlu a statutlui a parlamentarilor fu apruchiat di Parlamentu.
Plenlu a Parlamentului di Bucureşti s-andamusi şi votă, cu majoritati, Statutlu a deputaţlor şi a senatorilor. Nomlu fu mutrit nica unâ oarâ dupu ţi Curtea Constituţionalâ spusi că nâscânti articoli suntu contra a Nomlu di Timel’iu. Aşi, fu apruchiatâ n’icşurarea di la 45 la 15 dzâli a chirolui tu cari un senator icâ deputat poati s-contestâ vârâ raportu ali Agenţii Naţionali di Integritate mutrinda unâ catandisi di incompatibilitati. Tutnâoarâ, fu scâdzutâ, di la 6 meşi la 30 di dzâli, chirolu tu cari un parlamentar ţi s-aflâ tu un conflictu di turlii mutrinda interesili, easti pidipsit şi nu îi si da cali s-l’ia parti la andamusili dit plen. Cum eara di aştiptat, opoziţia democrat-liberalâ contestâ, disnău, la Curtea Constituţionalâ, aestu nom. Aflat Bucureşti, secretarlu general a Consiliului ali Europi, Thorbjorn Jagland, spunea că aestâ catandisi politicâ ali Românii fu stabilizatâ şi că Parlamentul duţi un proces di limpidzari tu ţi mutreaşti imunitatea parlamentarâ. Tu minduita a lui, parlamentarl’ii lipseaşti s-poatâ s-hibâ independenţâ di iţi turlii di puteari, di forţâ di nafoarâ şi s-poatâ s-cumândiseascâ putearea executivâ.
Caplu a statlui român, Traian Băsescu, caftâ a Parlamentlui mutrearea nica unâ oarâ a Nomlu a Statutlui a militarilor, ama şi mutrirea ali Constituţii.
Prezidentul Traian Băsescu deadi nâpoi a Parlamentului Nomlu mutrinda statutlu a cadrilor militari, cari dzâţi câ general’ii şi amiral’ii pot s-armânâ pi ipotisi şi dupu ţi aproachi an’ii di pensionari, pânâ la 60 di an’i, ama cu apruchiarea tu cathi an a aţilui ţi cumândiseaşti instituţia iu lucreadzâ. Traian Băsescu pistipseaşti câ prit aestu actu di turlii normativâ s-caftâ bâgarea sum cumândiseari politicâ a generalilor. Pi di altâ parti, prit unâ carti pitricutâ ali Camera a Deputaţlor, caplu a statlui câftă bâgarea disnău tu practicâ a procedurilor parlamentari ti alâxearea a Nomlui di Timel’iu, ama mutrinda şi rezultatili a referendumlui dit 2009. Atunţea, român’ii cu îndrept di vot furâ ti un Parlamentu unicameral, cu 300 di parlamentari.
………………………..
Audio –>
Florin Orban, 23.03.2013, 12:02
Nomlu a statutlui a parlamentarilor fu apruchiat di Parlamentu.
Plenlu a Parlamentului di Bucureşti s-andamusi şi votă, cu majoritati, Statutlu a deputaţlor şi a senatorilor. Nomlu fu mutrit nica unâ oarâ dupu ţi Curtea Constituţionalâ spusi că nâscânti articoli suntu contra a Nomlu di Timel’iu. Aşi, fu apruchiatâ n’icşurarea di la 45 la 15 dzâli a chirolui tu cari un senator icâ deputat poati s-contestâ vârâ raportu ali Agenţii Naţionali di Integritate mutrinda unâ catandisi di incompatibilitati. Tutnâoarâ, fu scâdzutâ, di la 6 meşi la 30 di dzâli, chirolu tu cari un parlamentar ţi s-aflâ tu un conflictu di turlii mutrinda interesili, easti pidipsit şi nu îi si da cali s-l’ia parti la andamusili dit plen. Cum eara di aştiptat, opoziţia democrat-liberalâ contestâ, disnău, la Curtea Constituţionalâ, aestu nom. Aflat Bucureşti, secretarlu general a Consiliului ali Europi, Thorbjorn Jagland, spunea că aestâ catandisi politicâ ali Românii fu stabilizatâ şi că Parlamentul duţi un proces di limpidzari tu ţi mutreaşti imunitatea parlamentarâ. Tu minduita a lui, parlamentarl’ii lipseaşti s-poatâ s-hibâ independenţâ di iţi turlii di puteari, di forţâ di nafoarâ şi s-poatâ s-cumândiseascâ putearea executivâ.
Caplu a statlui român, Traian Băsescu, caftâ a Parlamentlui mutrearea nica unâ oarâ a Nomlu a Statutlui a militarilor, ama şi mutrirea ali Constituţii.
Prezidentul Traian Băsescu deadi nâpoi a Parlamentului Nomlu mutrinda statutlu a cadrilor militari, cari dzâţi câ general’ii şi amiral’ii pot s-armânâ pi ipotisi şi dupu ţi aproachi an’ii di pensionari, pânâ la 60 di an’i, ama cu apruchiarea tu cathi an a aţilui ţi cumândiseaşti instituţia iu lucreadzâ. Traian Băsescu pistipseaşti câ prit aestu actu di turlii normativâ s-caftâ bâgarea sum cumândiseari politicâ a generalilor. Pi di altâ parti, prit unâ carti pitricutâ ali Camera a Deputaţlor, caplu a statlui câftă bâgarea disnău tu practicâ a procedurilor parlamentari ti alâxearea a Nomlui di Timel’iu, ama mutrinda şi rezultatili a referendumlui dit 2009. Atunţea, român’ii cu îndrept di vot furâ ti un Parlamentu unicameral, cu 300 di parlamentari.
………………………..
Audio –>
