Eveniment Top – 23.02.2013
Prezidentul Traian Băsescu apruchie Nomlu a bugetlui di stat şi Nomlu a bugetlui a a asiguripserilor sociali di stat pi 2013
Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, apruchie Nomlu a bugetlui di stat şi Nomlu a bugetlui a asiguripserilor sociali di stat pi 2013, adoptati pi 7 di Şcurtu di Parlament. Stâmâna ţi tricu, Nomlu a bugetului fu declarat constituţional di giudicâtorlii ali Curti Constituţionali, cari nu apruchiarâ ici sesizarea ali opoziţii democrat-liberali mutrinda actul normativ. Bugetlu dit estan este întimiliat pi unâ crişeari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii di mesi di cathi an di 4,3%, un cursu mediu di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB. Apruchiat cu unâ largâ majoritati tu Parlamentul di Bucureşti, bugetlu di stat pi 2013 fu caracterizat di premierlu social-democrat, Victor Ponta, ca hiindalui “nai ma bunlu dit aestu chiro”. Opoziţia democrat-liberalâ pitricu cama di 10 nii di amendamenti, ama niţi unlu nu fu apruchiat.
Guvernul di Bucureşti apruchie ordonanţa mutrinda bâgarea tu practico a timbrului di mediu
Guvernul di Bucureşti apruchie ordonanţa mutrinda bâgarea tu practico a timbrului di mediu — aţea di tora variantâ a taxâlei bâgati tu 2007 di autorităţili români tu scupolu di înnoiri a parcului auto. Timbrul di mediu va s-hibâ bâgat tu practico dit 15 di Marţu, ti amaxilii cu 8+1 locuri, ti alanti categorii di amaxi arâmandalor reglementărili di pânâ tora. Îtu noaua formulâ di calcul nu mai îngreacâ capacitatea cilindricâ a amaxâlei, s-ţâni cont di emisiii di dioxid di carbon. Uidisit cu datili prezentati di Ministerlu a Mediului, pâradzlii ţi lipsescu pâltiţ va s-scadâ cu 60% ti amaxili Euro 2, cu 80% ti aţeali Euro 1 şi cu vârâ 90% ti non-Euro, ta s-nu s-da cali la blocaj la vindearea lor. Timbrlu di mediu tiniseaşti principiul că aţel ţi polueadzâ pâlteaşti, dzâţi ministrul a Mediului, Rovana Plumb, iara aestu lucru agudeaşti multu greu tu motorizărili euro 3 şi 4, ponderea majoritarâ a amaxilor second-hand ancupârati di români. Ti eali, taxa creaşti cu 10-15 %, iara producătorlii spun câ noaua taxâ licşureazâ ancupârarea di amaxi multu vecli şi nu încurajeadzâ ici înnoirea a parcului auto.
Corina Cristea, 23.02.2013, 11:52
Prezidentul Traian Băsescu apruchie Nomlu a bugetlui di stat şi Nomlu a bugetlui a a asiguripserilor sociali di stat pi 2013
Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, apruchie Nomlu a bugetlui di stat şi Nomlu a bugetlui a asiguripserilor sociali di stat pi 2013, adoptati pi 7 di Şcurtu di Parlament. Stâmâna ţi tricu, Nomlu a bugetului fu declarat constituţional di giudicâtorlii ali Curti Constituţionali, cari nu apruchiarâ ici sesizarea ali opoziţii democrat-liberali mutrinda actul normativ. Bugetlu dit estan este întimiliat pi unâ crişeari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii di mesi di cathi an di 4,3%, un cursu mediu di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB. Apruchiat cu unâ largâ majoritati tu Parlamentul di Bucureşti, bugetlu di stat pi 2013 fu caracterizat di premierlu social-democrat, Victor Ponta, ca hiindalui “nai ma bunlu dit aestu chiro”. Opoziţia democrat-liberalâ pitricu cama di 10 nii di amendamenti, ama niţi unlu nu fu apruchiat.
Guvernul di Bucureşti apruchie ordonanţa mutrinda bâgarea tu practico a timbrului di mediu
Guvernul di Bucureşti apruchie ordonanţa mutrinda bâgarea tu practico a timbrului di mediu — aţea di tora variantâ a taxâlei bâgati tu 2007 di autorităţili români tu scupolu di înnoiri a parcului auto. Timbrul di mediu va s-hibâ bâgat tu practico dit 15 di Marţu, ti amaxilii cu 8+1 locuri, ti alanti categorii di amaxi arâmandalor reglementărili di pânâ tora. Îtu noaua formulâ di calcul nu mai îngreacâ capacitatea cilindricâ a amaxâlei, s-ţâni cont di emisiii di dioxid di carbon. Uidisit cu datili prezentati di Ministerlu a Mediului, pâradzlii ţi lipsescu pâltiţ va s-scadâ cu 60% ti amaxili Euro 2, cu 80% ti aţeali Euro 1 şi cu vârâ 90% ti non-Euro, ta s-nu s-da cali la blocaj la vindearea lor. Timbrlu di mediu tiniseaşti principiul că aţel ţi polueadzâ pâlteaşti, dzâţi ministrul a Mediului, Rovana Plumb, iara aestu lucru agudeaşti multu greu tu motorizărili euro 3 şi 4, ponderea majoritarâ a amaxilor second-hand ancupârati di români. Ti eali, taxa creaşti cu 10-15 %, iara producătorlii spun câ noaua taxâ licşureazâ ancupârarea di amaxi multu vecli şi nu încurajeadzâ ici înnoirea a parcului auto.
