Eveniment Top – 23.01.2016

Politica externâ, tu mutrita a caplui ali vâsâlii

Florentin Căpitănescu, 22.01.2016, 12:13

Politica externâ, tu mutrita a caplui ali vâsâlii

Prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, u apruchie, Bucureşti, pi Victoria Nuland, asistenta a secretarlui di stat al SUA ti emburlâki evropeanâ şi eurasiaticâ. Doil’ii zburârâ ti caracterlu ayoriea al ligâturilor di dauli părţâ şi adusirâ aminti di aţea ţi vor dauli vâsâlii — împrustarea pi tuti căl’iurli, domeniili a parteneriatului di turlii strategicâ.

Furâ adusi aminti şi progreseli ţi li adră România tu ţi mutreaşti alumta contra a aruşfetâl’ei..Tut stâmâna aestâ, prezidentul Iohannis dzâsi, la tradiţionala andamusi di cathi an cu capii a misiun’ilor diplomatiţi acreditaţi la Bucureşti, câ parteneriatlu strategic cu SUA şi caracterlu di membru NATO şi UE furâ şi va s-armânâ proţll’ii piloni a politicâl’ei externâ româneascâ.

El mai dzâsi că România caftâ împrustarea a parteneriatelor di turlii strategicâ cu Ghermânia, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Marea Britanii şi Turchia şi că va nica va s-aibâ angâtan di ligâturli cu vâsâliili viţini. maxus cu Republica Moldova.

Tu idyul chiro, caplu ali vâsâlii dzâsi că aşteaptâ di la UE unâ cama bunâ andridzeari a agendâl’ei, maxus tu dosarlu mutrinda migraţia, şi unâ cumândiseari, un management cama bun la nivelu a instituţiilor comunitari. România ş-ţâni pi cicioari scupolu mutrinda intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, chiola, tora, aestu lucru nu easti sigur ti furn’iea a catadisâl’ei ali Evropâ, mai dzâsi prezidentul Iohannis.

Premierlu Dacian Cioloş, tu Franţa

Intra la spaţilu di libiri urdinari fu un subiectu di mari simasii şi tu moaubeţli pi cari premierlu ali Românii, Dacian Cioloş, li avu, Paris, cu prezidentul François Hollandi şi cu omologlu a lui, Manuel Valls. Dacian Cioloş, ti minduita ali României tu aestu dosar, la andamusea cu caplu ali vâsâlii francezâ: Adusim aminti că România andrupaşti proiecteli di consolidari la sinuri, că ţe şi ea ari unul dit nai ma mărli sinuri externi a Uniunâl’ei Evropeanâ, ti cari ari borgea s-lu aibâ angâtan. Vrem s-adrăm lucurlu ghini tu ţi mutreaşti aestu subiectu şi avem nâdia că aestu agiutor pi cari România lu da la vigl’iearea a sinurilor s-hibâ pricânâscut, anamisa di criteriili ţi furâ deja tin’isiti di Bucureşti, ta s-intrâ tu Schengen.

Cu furn’iea a andamusil’ei cu prezidentul Hollande, furâ alâvdati lucârli buni ţi vinirâ unâoarâ cu parteneriatlu strategic di dauli părţâ şi fu hâbârisitâ vizita pi cari aestu dit soni va u adarâ estan Bucureşti. Mai furâ adusi tu protâ moaubeti scupadzl’ii deadun tu domeniili militar, icunumic şi cultural şi furâ zburâti subiecti di pi agenda evropeanâ, cum suntu valu migrator şi terorismul.

La andamusea cu reprezentanţâ a mediului di emburlâki dit Hexagon, premierlu Cioloş dzâsi că România easti pi cicioari, stabilâ politic şi predictibilâ tu ţi mutreaşti domenea fiscal-bugetarâ. El zburâ di unâ cama bunâ coordonari întrâ ampârţarea bugetarâ evropeanâ şi bugetlu naţional ti investiţii şi di un angâtan ayoriea mutrinda eficienţa a companiilor di stat. Tu vizita lui, premierlu mai zburâ şi cu prezidenţâl’ii a doilor Udadz dit Parlamentul di Paris, ama şi cu reprezentanţâ dit comunitatea româneascâ di aclo.

România şi NATO

Ministurlu român ti Apărari, Mihnea Motoc, s-andamusi, Bruxelles, cu secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg. Cu aestâ furn’ii, ofiţialu român zburâ ti simasia a catandisâl’ei di sinudhii tu regiunea a Amaril’ei Lai. Tu idyul chiro, Motoc deadi asiguripseri că, tu anlu 2016, România va ş-ţânâ borgea, tâcsirea tu ţi mutreaşti pariţiparea la misiunea Resoluti Support dit Afganistan, cu aproapea 650 di militari.

Doil’ii mai zburârâ andicra di bâgarea tu practico a Planlui di creşteari a putearâl’ei operaţionalâ a NATO şi ti agenda a yinitorlui summit a Alianţâl’ei, andreptu s-hibâ la Varşovia, tu Alunar. Tut la Cartierlu General a Alianţâl’ei, ministurlu Motoc s-adună şi cu prezidentul a Comitetlui Militar al NATO, generalu Petr Pavel.

Alepţâl’ii locali, fârâ pensii ayoriea

Nomlu mutrinda pensiili ayoriea a alepţâlor locali nu easti uidisit cu Nomlu di Timel’iu, apufusi Curtea Constituţionalâ ali Românii, cari luă hâbari di Guvernul tehnocrat. Curtea vidzu că nomlu nu easti limpid, că nu tin’iseaşti pruviderli constituţionali mutrinda îndrepturi isa ti cathi cetăşean şi că nu easti anyrâpsit ţiva ti sursa di finanţari.

Tu idyul chiro, cându adră sesizarea, Guvernul zburâ ş-ti lipsa a resursilor bugetari şi a darâl’ei retroactivâ a îndrepturilor ayoriea. Cara nomlu apruchiat di Senat tu Andreu, va s-eara intrat tu practico, cama di 16 n’ii di primari, viţeprimari, prezidenţâ si viţeprezidenţâ di la Consilii Giudeţeni — va s-lua pensii ayoriea, cu sumi întrâ 350 şi 1.500 di euro.