Eveniment Top

Ambasada din Israel, temă di polemică în ţară

Bogdan Matei, 31.03.2019, 21:57

Regele Abdullah al II-lea a li Iordanie şi-anulăă vizita di trei dzâle în România, care lipsea să arhiuseasca luni. Decizia survine după ţi premierulu Viorica Dăncilă reiteră intenţia Guvernului a l’ei di mutare ambasada a Româniilei din Israel di la Tel Aviv la Ierusalim. Ea preciză ca ună decizie tru acestu sens va hibă adoptată după aţea ţi ea numi “finalizarea a analizâlei di către toţ actoril’i constituţionali implicaţ în procesulu decizional din ţară şi tru di-mplin consens”. Premierulu feaţe aeste declaraţii în cadrul a Conferinţâlei a Comitetului Americano-Israelian trâ Politiţ Publiţe (AIPAC), la invitaţia a cui si aflăă în Statele Unite. Preşedintele Klaus Iohannis preciză că decizia finală îl’i aparţâne a lui, di aform’ia că, uidisit a Constituţilei, el easte titular a deciziilor di politică externă a Româniilei şi reprezentantu a lliştei în plan externu. Uniunea Europeană comunică că îşi menţâne poziţia tru ţe mutreaşte Ierusalimulu şi susţâne că singura soluţie realistă la conflictul anamisa di Israel şi Palestina presupune/caftă existenţa a doauă state cu tut aţeauăşi capitală. În octombrie 2018, ministerulu di Externe pitricu cătra Guvernu ună analiză tru ţe mutreaşte efectile a mutaril’ei a li ambasadă a Româniilei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Aesta conţâne ahât argumente pro, cât şi argumente contra – preciză şefulu a diplomaţiilei română, Teodor Meleşcanu, care nu vru, ama, să spună care easte recomandarea a ministerului. Ideea a mutarilei fu lansată, în premieră, di omulu forte a coaliţilei guvernamentală di la Bucureşti, liderulu social-democrat Liviu Dragnea, la bitita a lu 2017, tru studioulu a unei televiziune privată. Declaraţiile a lui provocară reacţii virulente din partea a opoziţilei di dreapta. Mtotunăoară, Autoritatea Palestiniană îşi cl’imă nâpoi, temporar, ambasadorulu la Bucureşti.

Start trâ europarlamentare

Gioi fu ultima dzuuă în care partidele, alianţile politiţe sau candidaţâl’i independenţâ din România putură să-şi depună candidaturile trâ alidzerile di pi 26 mai trâ Parlamentul European. Listile si depusiră la Biroulu Electoral Chentral, însoţâte di 200.000 di semnături di susţânere în cazulu a partidelor şi de 100.000 trâ candidaturile independente. Pâna pe 6 apriir, BEC lipseaşte să da deciziile di admitere sau respindzire a candidaturilor, iar până pi 12 apriliu pot să si depune contestaţii. Ulterior va sa si stabilească, prin tradzire la sorţâ, ordinea di pe buletinile di vot. Campania electorală va acaţă pi 27 apriliu şi va să si bitisească tru dimineaţa a dzuălei di 25 mai. Uidisit a ţilui mai recentul sondaj mutrinda intenţiile di vot, PSD, vioara-ntân’i a guvernaril’ei, şi PNL (dreapta, în opoziţie) sunt aproapea la egalitate, cu circa 26% di opţiun’i. Urmeadză Alianţa 2020 USR-PLUS (în opoziţie) cu 15, ALDE (partener junior la guvernare) şi Pro România (formată de dizidenţi din PSD), ambele cu 9. Mai pot să depăşească pragulu electoral maşi UDMR, care pot să obţână 5% di voturi.

Referendum trâ justiţie

Tot gioi, preşedintele Klaus Iohannis anunţăă că va convoacă un referendum pi teme di justiţie, care va aibă loc unăoară cu euroscrutinulu. El nu precizăă care va hibă întrebarea adresată a electoratului, ama criticăă virulentu guvernul PSD-ALDE di aform’ia că emite ordonanţe di urgenţă în domeniul a justiţilei şi supune sistemul juridic a unui asaltu continuu. Easte ilegitimă emiterea a unei ordonanţă di urgenţă în aestă materie înainte ca voinţa/vrearea a cetăţean’ilor să hibă exprimată la referendum” — conchise preşedintele. În replică, liderulu social-democrat Liviu Dragnea lu acuzăă că mutreaşte să-şi subordoneadză magistraţâl’i şi anunţăă că ună plândzire penală trâ analtă trădare contra a lu Klaus Iohannis easte aproapea finalizată.

Corupţie şi anticorupţie

Fosta şefă DNA, Laura Codruţa Kovesi, fu plasată sum control judiciar di procuroril’i a Secţilei trâ investigarea a infracţiun’ilor din justiţie (SIIJ), într-un dosar în care easte acuzată di abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Dosarulu fu deşcl’is în decembrie 2018, după ună sesizare depusă di fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă, fudzit în Serbia după ţi fu pitricut în giudicată tru mai multe dosare di corupţie. Ghiţă susţânea că, aoa şi optu an’i, Kovesi îl’i câftă să achită 200 de m’il’e di euro trâ aduţirea în ţară di-tru Indonezia, cu un avion, a unui român pi numa a cui exista un mandat internaţional di arestare, trâ infracţiuni economiţe di anvergură. Între timp, ţea de-a doaua rundă di negocieri întră reprezentanţâl’i a Consiliului a Uniunil’ei Europeană şiaţel’i a Parlamentului European trâ desemnarea procurorului şef european si bitisi fără rezultat. Favorita a Parlamentului easte însăşi doamna Kovesi, în timp ţe Consiliul îl susţâne pi francezulu Jean-François Bohnert. Următoarile date pruevedzute trâ aeste negocieri sunt 4 şi 10 aprilie. V’initorulu procuror-şef va aibă un mandat di şapte an’i, iar Parchetulu European urmeadză să devină funcţional la bitisita a lu 2020.

Prezenţe internaţionale în sport

Echipa feminină di volei CSM Alba Blaj (chentrul a Româniilei) chiru, în deplasare, cu 1-3, în faţa a formaţilei italenă Busto Arsizio, şi manşa decisivă a li finală a Cupâlei CEV, a doaua competiție continentală. În primulu meci, italenţile avea amintată cu 3-0. Anulu trecut, Alba giucă şi finala a Ligâl’ei a Campionilor, pi care u chiru, la Bucureşti, cu turcoaichile di la VakifBank Istanbul. În fotbal, Naţionala României amintăă, acasă, cu 4-1 partida cu Insulele Feroe, din Grupa F a preliminariilor a Campionatului European di anulu v’initor. Tru meciulu di debut, românil’i avea chirută cu 1-2 în Suedia. Din grupă mai fac parte Spania, Norvegia şi Malta, iar la turneulu final si caliifică primile doaua clasate. Tradzerea la sorţi trâEuro 2020 va aibă loc la Bucureşti, pi 30 brumar. Capitala a Romaniilei va găzduiască şi patru partide di la turneulu final – trei in faza grupilor şi ună tru optimile di finală.

Autor: Bogdan Matei

Armânipsire: Hristu Steriu