Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top (22.10.2016)


Eveniment Top (22.10.2016)
Eveniment Top (22.10.2016)

, 22.10.2016, 21:36


Preşedintile român la Consiliulu European di la Bruxelles


Preşedintele Klaus Iohannis declarăă că România va să si implică multu di multu în negociarea statutului imigranţâlor din Marea Britanie, în cadrul a tratativilor di separare a Regatului Unit di Uniunea Europeană. Şefulu a statului are discutată, gioi, problema Brexit-ului cu premierulu britanic, Theresa May, constatânda vrearea comună ca negocierile să si poartă în termeni corecţâ. Klaus Iohannis dzâse:


“Nu vrem ca românil’i din Marea Britanie să hibă supuşi a unor presiuni inutile. Am aflată mare achicâsire, doamna prim-ministru îm’i garantă că va să si implică personal ca să nu există ahtări incidente niţe până la Brexit, niţe după.”



Moţiunea simplă “Şi minciuna poate să vatăma”


Premierulu Dacian Cioloş luă actu di moţiunea simplă votată, siptămâna aesta, în Parlamentu contra ministrului a Justiţilei, Raluca Prună, ama consideră că aesta lipseaşte să arămână în funcţie. Purtătorulu di zbor a Guvernului, Liviu Iolu, are explicată că parlamentaril’i nu avură obiecţii asupra a mandatului a dnei Prună, că maşi clarificară anumite declaraţii a l’ei. Tru moţiunea simplă pi Justiţie “Şi minciuna poată să ucidă, să vatămă” depusă la Camera Deputaţâlor, soţial-democraţâl’i, semnatari a documentului, solicita demisia ministrului Raluca Prună, după ţi aţeasta avea afirmată, în plenulu a Consiliului Superior a li Maghistratură, că spuse minciună la CEDO dispre situaţia a fondurilor alocate trâ penitenciare. Nintea a votului, Raluca Prună si adresă, la solicitarea a l’ei, deputaţâlor, a cure lâ transmise:


“Easte ghine să si construiască un consens politic şi soţial pi subiecte strateghiţe, care si tindu pi ma multe cicluri di guvernare. Poate asi chirolu să mutrim cu atenţie în varliga a noastră şi să admitim că exiistă tut ma mulţâ cetăţean’i care ştiu multu ghine ţi turlie di ţară vor şi care pot să si raporteadză critic la aţea ţi faţim noi, aţel’i aflaţ la guvernare. Ună justiţie independentă nu poate sa hibă ună justiţie subfinanţată, ună justiţie cu infrastructură precară, sufocată di câftăr şi cu ună încărcătură di dosare ca aţea care exiistă în România.”



Controverse mutrinda conversia a creditilor în franci elveţian’i


Mulţâ români care au decisă să l’ia credite în franci elveţian’i si diştiptară piste noapte, tru gh’ianar 2015, cu ratile dublate exclusiv din cauza a fluctuaţiilor di alâximintu valutar. Ca urmare, marţâ, Camera a Deputaţâlor – for decizional – are adoptată, în unanimitate, leadzea a conversilei în monedă naţională, la cursul din momentul a împrumutului, a creditilor tru aţistă valută. Iniţial, si vru ca proiectul di leadze să aibă impact soţial, avnda scupolu să il’i agiută pi aţel’i cu venituri m’iţ, care nu mai fac faţă a ratilor la bancă. Ama di-tru leadze fură eliminate pruviderile mutrinda gradulu di îndatorare, di borge, di 50% şi pragulu di 250.000 di franci elveţian’i. Aşa încât di actualul actu normativ pot să beneficiadză şi aţel’i care au luată împrumuturi multu mări şi care nu au probleme cu ratile. Reprezentanţâl’i a partidilor politiţe spun că, pri-tru leadze, repară ună nindriptate şi că bănchile easte ghine să îşi xanaminduiască abordarea tru relaţiile cu clienţâl’i. Pi di altă parte, Banca Naţională a Româniilei easte di păreare că actul normativ easte discriminatoriu, di aform’ia că îl’i favorizeadză maşi pi aţel’i aproximativ 50.000 di român’i cu credite în franci elveţian’i. Leadzea si poate să creadză un precedentu, un iurnek strâmbu şi periculos, di aform’ia că, di exemplu, românil’i cu credite în euro, multu ma numiroşi, si poate să caftă şi el’i să beneficieadză di tu aţealişi drepturi, aţea ţi poate să creadză probleme majore a sistemului bancar. În plus, guvernatorulu BNR, Mugur Isărescu, întriveade un riscu ligat di dischiplina contractuală care, pri-tru nomuri di natură similară, si poate să agiungă irelevantă. Tra să poate să hibă bâgată tru practichie, leadzea a conversilei a creditelor în franci elveţieni mata lipseaşte promulgată di preşedintile Klaus Iohannis.



Supravigl’iarea electronică a numirarilei a voturilor


Pregătirile trâ aleadzirile leghislative di-tru 11 andreu, din România, suntu pi mare heavră. Luni, pi site-ul a Ministerului di Interne fu publicat un proiectu di apofase di Guvernu uidisit a cure partea finală a scrutinului va hibă înreghistrată audio-video. Înreghistrările va hibă bâgate la dispoziţia Serviciului di Telecomunicaţii Speciale, care va li ţână chiro di trei meşi, după care va li distrugă. Va hiba prota oară când procesulu di numirare a voturilor va hibă filmat, tut ca la examenulu di bacalaureat, tra să si evită iţe suspiciune, iţe şubeie di fraudă. Ministrulu di Interne, Dragoş Tudorache, lâ transmise a prefecţâlor, reprezentanţâl’i a Guvernului din teritoriu, că obiectivulu a organizaril’ei a procesului electoral easte aţel tra să avema aţeale ma puţân contestatile alidzeri.


Autor: Roxana Vasile


Armânipsire: Hristu Steriu

Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company