Eveniment Top – 22.06.2013
Gruplu Feroviar Român amintă alumta mutrinda privatizarea al CFR Marfă
Leyla Cheamil, 21.06.2013, 13:11
Compania Grup Feroviar Român fu delcaratâ amintâtoarea a alumtâl’ei ti privatizarea al CFR Marfă, unâ dintrâ meatrili apruchiati di Guvernul di Bucuresti tu acordul di turlii preventivâ di tora ayoniea ţi lu adră cu FMl, cu UE şi Banca Mondialâ. Gruplu Feroviar Român easti doilu nai ma mari operator dit Românii mutrinda di transportul pi cal’iuri di hier a mărfurilor si, tu idyul chiro, unlu dit proţl’ii giucâtori la nivelu ali Europi Centali şi di Sud-Estu. Cu 9000 di lucrâtori, CFR Marfă easti unâ companii cari chiru mulţâ pâradz. Ministrul a Transporturilor, Relu Fenechiu, dzâsi că GFR îţi deadi zborlu mutrinda investiţii di vârâ 900 di milioani di lei ti CFR Marfă: S-adră unâ tranzacţii di aproapea 400 di milioani di euro. Pâhălu dat di Gruplu Feroviar Român ti 51% dit acţiun’i easti di 904.980.000 di lei, ţi înseamnâ vârâ 202 milioani di euro şi, tutnâoarâ, Gruplu Feroviar Român îşi l’ia borgea ca tu yinitorlu chiro s-investeascâ aproapea 900 di milioani di lei tu compania CFR, plus 1,5 milioani di euro investiţii ti mediu. Premierlu Victor Ponta spusi că privatizarea al CFR Marfâ lipsea ahât ta s-poatâ s-hibâ tin’isitâ achicâsearea cu FMI, ama şi că aestâ companii eara tu unâ catandisi financiarâ mutlu greau. Caplu a executivului mai dzâsi că avea maşi unâ variantâ cari s-u aproachi Comisia Europeanâ tu chirolu a privatizarâl’ei, icâ maşi alâxearea a creanţilor tu acţiun’i, câ ţe unâ aşi turlii di intervenţii di partea a guvernului eara vidzutâ ca hiinda agiutor di stat, lucru ţi nu putea s-hibâ apruchiat.
Lucrâtorl’ii dit sistemlu sanitar românescu dzâc că va s-yinâ cu protesti, grevi şi chiola demisii, ti furni’a salariilor multu n’iţ.
Aspâreaţ di salariili n’iţ şi di sinfuniili di lucru, yeaţârl’ii român’i, ama şi alanţâ lucrâtori dit sistemlu sanitar, dzâsirâ că, dit Alunar, va adarâ cu protesti, grevi şi va-şi da demisiili. Yeaţârl’ii spun câ nu s-poati ca un rezidentu s-aibâ aproapea 200 di euro pi mesu, iara un specialistu maşi 500 di euro. Ama autorităţili spun câ lucreadzâ la un nău nom mutrinda salarizarea, a curi proiectu va s-hibâ prezentat tu îndauâ stâmân’i. Ministrul ali Sânâtati, Eugen Nicolăescu, dzâsi că, estan, nu suntu pâradz ti creşteri salariali, ama câ aestu lucru easti angrâpsit pi lista a protilor lucri ti adrari pi anlu ţi va s-yinâ. Sistemlu sanitar dit Românii easti agudit” di bugetlu dit aeşţâ dit soni an’i, cari fu multu n’ic şi cari deadi cali ta s-fugâ dit vâsâlii cama di 14.000 di yeaţâri di la intrarea tu UE, tu 2007.
Viziti Bucureşti a secretarului a Consiliului di Securitati ali Federaţii Arusâ, generalu Nikolai Patrusev, si a directorului CIA, John Brennan
Tu ahurhita aliştei stâmânâ, secretarlu a Consiliului di Securitati ali Federaţii Arusâ, generalu Nikolai Patrusev, vini Bucuresti, iu s-andamusi cu caplu ali statlui român, Traian Basescu. Cu aestâ furn’ii, Consililu Suprem di Apărari ali Vâsâlii angrâpsi un memorandum cu Consililu di Securitati ali Federaţii Arusâ. Traian Basescu dzâsi că aestu documentu dişcl’idi calea câtrâ ligâturi întrâ dauli vâsâlii mutrinda ma multu domenii: Aestu memorandum va s-da cali la năi ligâturi întrâ structurili di securitati şi di poliţii ali Românii şi ali Fedraţii Arusâ. Aşi, sâ stabili lucrul deadun tu ma multi domenii, cum suntu alumta contra a terorismului – ţi easti di mari interesu ti noi, maxus ca s-aproachi bitisearea a misiunâl’ei ISAF tu Afganistan, iara ligâturli cu Federaţia Arusa easti di simasii ti noi câ ţe avem nâdia că deadun va-sputem s-nâ afirim di iţi atac teroristu. Un altu scupo mutrinda cooperarea easti alumta contra a vâtâmarâl’ei transfrontalierâ, dapoaia, alumta mutrinda traficlu di oamin’i si alumta cu traficlu di droguri. Pi di altâ parti, prezidentul ali Românii Traian Băsescu şi oficialu arus, generalu Nikolai Patruşev, zburârâ şi andicra di scutlu antirachetâ, caplu a statului român spunândalui câ România nu va s-aproachi canâoarâ pi teritoriul a ei armamenti ofensivi dit alti vâsâlii. Tu 2011, Bucureştiul şi Washingtonlu s-achicâsirâ tu ţi mutreaşti bâgarea a elementilor a Scutlui anti-rachetâ al SUA tu Românii, iara bâgarea tu practico aluştui lipseaşti s-hibâ bitisitâ pânâ tu 2015. Coincidenţâ icâ nu, la unâ dzuâ dupu vizita a oficialului arus, Bucuresti vini şi directorlu CIA, John Brennan. Parteneriatlu strateghic dintrâ România şi SUA, problemili di securitati ţi yin di la Primveara Arabâ, catandisea dit Orientul di Mesi şi dit Afganistan furâ îndauâ dintrâ temili di cari zburâ — Bucureşti – directorlu CIA, John Brennan, tu moaubeţli cu prezidentul Traian Băsescu şi cu premierlu Victor Ponta. Traian Băsescu îi dzâsi al Brennan că protlu scupo di turlii politicâ ali Românii easti împrustarea a ligâturilor cu SUA. Cându îi vini arândul, şi el, Brennan, ţânu s-alavdâ protili servicii româneşţâ di informaţii, SIE şi SRI.
Problemi întrâ Republica Moldova, majoritar românofonâ, şi Transnistria, reghiuni separatistâ arusofonâ
Parlamentul dit Republica Moldova, stat ţi eara sovietic ma ninti, şi ţi easti majoritar românofon, viţin la Vestu cu România, nu amintă, dupu baia sâhăţ di moaubeţ, s-aproachi unâ declaraţii mutrinda catandisea dit Transnistria, reghiuni separatistâ rausofonâ dit Estul a Republicâl’ei Moldova. Catandisea mutrinda aestâ problemâ, a conflictului transnistrean agiumsi ma greau tu aestu dit soni chiro, dupu ţe liderlu separatistu di Tiraspol, Evgheni Şevciuc, apruchie un proiectu di nom prit cari treaţi tu subordinea ali Transnistrii, câsâbadz cumândisiţ di Chişinău. Ministerlu di Externi di Bucureşti dzâţi câ aestu aşi-dzâs nom mutrinda sinurli di stat ali Transnistrii easti unâ acţiuni ţi lipseaşti s-nu hibâ ici apruchiatâ di comunitatea internaţională.
Armâneaşti: Cristina Mina
