Eveniment Top – 21.05.2016

Nu s-bitiseaști nica scandalu a dezinfectanţâlor misticaț cu apâ dit spitalili româneşțâ

Bogdan Matei, 23.05.2016, 13:40

Nai ma naua problemâ dit sistemlu di sânâtati românescu, ațea mutrinda dezinfectanţâl‘ii diluaț dit spitali, adusi sânâtatea tu moaubetea a yinitoarâl‘ei andamusi a Consiliului Suprem di Apărari ali Vâsâlii, dit 27 di Maiu. Prezidentul Klaus Iohannis dzâsi, Gioi, la unâ adunari di presâ, că apufusi aestu lucru dupu ți aestu dit soni scandal arătă ți chireri mări s-aproachi ti furn‘iea a arușfetâl‘ei dit sistemlu di sânâtati publicâ. Caplu ali vâsâlii mai dzâsi că lipsescu aflaț aței ți u au câbatea și daț pi mâna ali giustiții.

Scandalu ahurhi dupu ți unâ investigaţii giurnalisticâ aspunea, nâinti cu niham chiro, că substanţili dezinfectanti di la compania Hexi Pharma dit spitali pot s-aibâ chiola și unâ concentraţii di dzați ori ma n‘icâ andicra di cum caftâ nomlu.

Controalili adrati tu ma multi spitali arătarâ că tuti concluziili aliștei investigaţii suntu dealihea. Lâiața aliștei problemâ dusi chiola la dânâsearea a operaţiilor, ti-ndauâ dzâli, tu nâscânti spitali. Câ țe nu putu s-cumândiseascâ cum lipsea întreaga catandisi, ministurlu ti Sânâtati, Patriciu Achimaş Cadariu, inși di pi ipotisi. Tu loclu a lui vini icunumistul Vlad Voiculescu, ma ninti director di cabinet tu Ministerlu a Finanţilor. El fu implicat tu baia activităţ di turlii caritabilâ tu domenea a sânâtatâl‘ei dit Românii.

Tu aestu chiro di alâxeri, Parchetul General ahurhi urmărirea penalâ contra ali companii Hexi Pharma, a curi îi si adusi câbati di produsi psefti, misticati. Parchetlu lipseaști s-aflâ di cându suntu ufilisiț dezinfectanţâl‘ii, tu sinfuniili tu cari Servicilu Român di Informatii dzâți că, tu aeșțâ dit soni ținți an‘i, pitricu baia informări, unâ dupu alantâ, andicra di calitatea dip slabâ a substanților — a tutulor aței cari li ufiliseau direct – spitalili, ama şi a prezidentului ali Românii, a protlui ministru, a minişțrâlor, a prefecţâlor și a consiliilor giudețeni.

Proiectul OUG mutrinda amintaticlu bugetar dit Românii – tu moaubeti publicâ

Proiectul di ordonanţâ di urgenţâ mutrinda amintatițli a bugetarilor dit Românii fu dat Marțâ câtâ moaubeti publicâ. Protili alâxeri mutrescu andridzearea disnău a sistemlui di amintatic tu Sânâtati şi Educaţii şi bâgarea tu practico a unâl‘ei turlii di premieri întimil‘iatâ pi performanţâ ti lucrâtorl‘ii dit dauli domenii — cari lipsescu s-hârseascâ di bonusuri ahurhinda cu 1 di Yinaru 2017.

Proiectul mai mutreaști scutearea a diferenţilor di amintatiți ti ipotisili isa. Premierlu Dacian Cioloş dzâsi că proiectul va s-andreagâ nâscânti problemi dit sistem, ama nu tuti. Uidisit cu ministurlu a Lucurlui, Dragoş Pîslaru, dupu intrarea tu practico a aluștor meatri, cama di 1, 2 milioani di lucrâtori la stat va s-aibâ cama mări amintatițli. Pi di altâ parti, și prezidentul a Bloclui Naţional Sindical, Dumitru Costin, zburâ și dzâsi că mași 400.000 di bugetari dit aței 1, 2 milioani va s-hârseascâ di crișteri dealihea.

Sindicatili suntu anvirinati di proiectu şi fuvirsescu că va s-aurlâ pi sucăchi. Sindicalişțâl‘ii dit Educații hâbârisirâ că va s-andreagâ, pi 1 di Cireșar, un imnari di protestu, iara aței dit administraţia publicâ localâ aurlă că va s-ahurheascâ conflictul di lucru şi că va s-boicoteadzâ alidzerli locali.

Vizita ofițialâ a prezidentului ali Românii, Klaus Iohannis, tu Lituania

Prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, adră unâ vizitâ ofițialâ di dauâ dzâli tu Lituania, iu șidzu moaubeti cu ofițialii di Vilnius andicra di ligâturli a lor, di migraţii, di sicuritatea regionalâ şi minduita deadun pi cari dauli vâsâlii va u aibâ la andamusea NATO di Varşovia dit meslu Cireșar.

Dupu ți zburâ ș-cu omoloaga a lui, Dalia Grybauskaite, Klaus Iohannis dzâsi că Bucureştiul şi Vilniuslu au un parteneriat susto, au interesi, minduieri și valori idyea. România şi Lituania minduiescu idyea tu ți mutreaști migrația, ți va s-dzâcâ, Europa lipseaști ș-afireascâ sinurli și criscândaei controlu, mai dzâsi Iohannis.

Tut el spusi că acțiun‘ili prit pideapsâ ti vâsâliili membri UE cari nu aproachi migranţâl‘ii, nu agiutâ ici. Caplu ali Românii dzâsi, pi di altâ parti, că easti di mari simasii unâ ”abordari cama echilibratâ” tu ți mutreaști împrustarea a flancului estic al NATO.

Muzeulu a Hoarâl‘ei di Bucureşti umplu 80 di an‘i di banâ

Muzeulu a Hoarâl‘ei di Bucureşti, unlu dit nai ma vecl‘ili spații adrati nafoarâ, tu aer libir, dit Europa şi unlu dit nai ma urdinatili ahtări locuri dit Românii, yurtusi, Marțâ, 80 di an‘i di banâ, prit dișcl‘idearea a unâl‘ei nauâ zonâ.

Sociologlu Dimitrie Gusti s-mindui, tu chirolu interbelic, s-aducâ București baia casi cu ubor dit tuti zonili ali Românii. Tora, la muzeu ari 370 di monumenti şi 60 di n‘ii di lucri di patrimoniu. Adrat ca un muzeu sociologic, el caftâ s-aspunâ a oamin‘ilor bana a hoaril‘ei, ași cum eara ea ninti bânatâ di huriaț. Vârâ 500.000 di român‘i şi xen‘i yin cathi an s-veadâ aestu loc.

CFR Cluj amintă ediţia 2016 a Cupâl‘ei ali Românii la fotbal

CFR Cluj amintă ațea de-a 78-a ediții a Cupâl‘ei ali Românii la fotbal, Marţâ, pi Arena Naţionalâ di Bucureşti, dupu ți u azvimsi pi Dinamo Bucureşti cu scorlu di 5-4 la aguderli cu topa di la 11 metri.

CFR luă ațea de-a patra cupâ, iara Dinamo armâni cu 13. Mecilu fu unlu ayoriea ti Dinamo, tu sinfuniili tu cari, tora ayoniea, ațel di ma ninti giucâtor dit Camerun, Patrick Ekeng, ș-chiru bana pi teren, ti furn‘iea a nâscântor problemi cu inima. Cupa ali Românii easti doilu trofeu dat sezonlu aestu, dupu ți Astra Giurgiu amintă numa di campioanâ.