Eveniment Top – 21.03.2015
România şi vâsâliili viţini
Roxana Vasile, 21.03.2015, 11:21
Bucureştiul caftâ s-hibâ activ tu ţi mutreaşta aflarea a nâscântor soluţii di turlii politicâ ti criza dit Estul a Ucrainâl’ei — dzâsi prezidentul Klaus Iohannis, Marţâ, unâoarâ cu vizita ofiţialâ di Kiev.
Tu moaubeţli cu omologlu Petro Poroşenko, caplu a statlui adusi disnău aminti că Bucureştiul andrupaşti suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorialâ a Ucrainâl’ei viţinâ şi nu apruchie ici acţiun’ili dip di zurbâlâki ali Arusii, a curi ăi si aduţi câbati că andrupaşti rebeliunea secesionistâ dit regiun’ili dit Estu. Klaus Iohannis: România caftâ s-andrupascâ regimlu di pideapsâ ali UE mutrinda Federaţia Arusâ, ahât chiro cât nu s-bagâ tu practico achicâsearea di dânâseari a foclui, di Minsk, icâ cara catandisea nica va s-ţânâ ş-va s-hibâ cama lai.
Prezidentul ali Românii mai mutreaşti şi s-împrusteadzâ ligâturli icâ s-andrupascâ Kiev-lu s-aproachi di UE. Idyea andrupari easti şi ti Republica Moldova, a curi nău guvernu, cumândisit di Chiril Gaburici, lipseaşti s-ducâ borgili pro-ocţidentali a republicâl’ei magioritar românofonâ.
Luni, Bruxelles, la andamusea a Consiliului di Asocieri UE – Republica Moldova, caplu ali diplomaţii români, Bogdan Aurescu, ş-aspusi minduita ca Uniunea s-mutreascâ ahoryea aţei şasi soţ ma ninti sovietiţ, ş-aestu lucru andicra di progresili dealihea a cathiunlui.
Republica Moldova, dzâsi el, easti nai ma avansata vâsâlii dit Parteneriatlu Estic: Chiola s-vedu deja baia alâxeri comerţiali, ţi aratâ orientarea cama susto a comerţului câtâ pâzarea europeanâ. S-vedu ş-crişteri a exportului tu vâsâliili UE, iar nai ma mărli crişteri a exporturilor sunt tu Românii, uidisit cu raportili.
Klaus Iohannis la summit-lu european di Bruxelles
De pi agenda a summit-lui european di Gioi şi Viniri, di Bruxelles, la cari s-dusi şi prezidentul Klaus Iohannis, nu lipsirâ moaubeţli mutrinda Summit-lu a Parteneriatului Estic dit meslu Mai, dit câsâbălu Riga. Va s-hibâ un bunâ furn’ii ti împrustarea a ligâturâl’ei ali Uniuni cu vâsâliili parteneri, maxus cu aţeali cari dusirâ ninti tu proţeslu di apruchiari di UE: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.
La andamusea di nivel analtu di Bruxelles, liderl’ii europen’i apufusirâ, tu idyul chiro, s-mutreascâ proiectul a Uniunâl’ei Energeticâ, vidzut ca hiindalui un prot lucru ti-adrari, tu catandisea a slabilor ligâturi cu Arusia. Tu minduita a prezidentului Iohannis, amintarea aliştei Uniuni Energeticâ va s-aducâ baia lucri buni ti vâsâliili membri: Lucârli ţi lipseaşti s-hibâ câftati suntu adrarea dealihea a unâl’ei pâzari internâ tu domenea ali energhii, ufilisearea cama efiţientâ a resursilor energhetiţi indigeni şi criştearea a căil’iurilor di aprovizionari cu energii.
România, ţi andrupaşti sancţiun’ili la adresa ali Arusii, s-dusi anamisa di soţl’ii a ei europen’i, cari apufusirâ s-ducâ ninti pideapsili pânâ tu inşita a anlui. Liderl’ii europen’i apufusirâ şi s-aspargâ campaniili di dezinformari ali Moscovâ.
Un Cod Fiscal nău tu Românii?
Guvernul caftâ s-aproachi, stâmâna ţi yini, proiectili a Codlui Fiscal şi di Proţedurâ Fiscalţ, pi cari va li pitreacâ dapoaia tu Parlamentu.
Noua legislaţii lipseaşti s-agiutâ la adrarea a cama di 300 di n’ii di locuri di lucru. Guvernul pripuni, tu idyul chiro, n’icşurarea TVA di la 24 la 20%, ahurhinda cu anlu 2016. Dit 2017, contribuţiili la Asiguripserli Soţiali lipseaşti s-n’icşureadzâ ş-ti angajat, ama ş-ti angajator, iara cota unicâ di impozitari va s-scadâ di la 16 la 14% dit anlu 2019.
Dupu unâ andamusi ahoryea Gioi, minişţrâl’ii a Cabinetlui di Bucureşti va s-adunâ disnău Luni, ta s-aproachi proiectili a Codlui Fiscal şi di Proţedurâ Fiscalâ. Nu va-l videm, ama, tu echipa guvernamentalâ, pi Darius Vâlcov, pânâ tora ayoniea, ministru la Finanţi, câftat tu un dosar di aruşfeti, şi cari inşi di pi ipotisi ti furn’iea a catandisiâl’ei.
Tu idyul chiro, inşi di pi ipotisea di cumândiseari ali Agenţii Naţionalâ di Integritati, şi Horia Georgescu, dupu ţi fu arestat ti abuz tu lucru. Baia bilei cu giustiţia avurâ, stâmâna aestâ, şi ghinicânâscutlu primar soţial-democrat di Custanţa, Radu Mazăre, senatorlu PSD Dan Şova, şi deputatlu liberal Theodor Nicolescu, tuţ câftaţ ti aruşfeti.
Năulu nom mutrinda finanţarea a partidilor politiţi
Udălu a Deputaţlor, ca for di apofasi, apruchie, N’iercuri, nomlu mutrinda finanţarea a partidilor politiţi şi a campaniilor electorali.
Cara nomlu va s-hibâ apruchiat ş-di caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis, campaniili electorali va s-hibâ finanţati maşi di la bugetlu di stat, partidili avândalor ş-putearea s-ampârmutâ pâradz di la persoanili fiziţi icâ giuridiţi, ama aestu lucru maşi prit acti anyrâpsiti notarial.
Nu easti apruchiatâ, pi di altâ parti, darea di bunuri cu-nsemnu electoral, iara donaţiile di pâradz cu un pâhă ma mari di dzaţi amintatiţi minimi pi vâsâlii, va s-poatâ s-hibâ dati maşi prit conturi bancari.
Deputatlu soţial-democrat Mircea Drăghici, aţel ţi ahurhi documentul legislativ, dzâsi: Pâradzl’ii luaţ di candidaţ va s-ducâ maşi câtâ-ndauâ turlii di hărgi: publicitati electoralâ la televizii, radio, presâ anyrâpsitâ, on-line, sondaji şi broşuri.Ta s-creascâ lucârli adrati limpidi, s-bâgă tu practico borgea mutrinda luarea a donaţiilor maşi prit conturi bancari.”
Deputatlu a Gruplui parlamentar popular şi democrat, Tudor Ciuhodaru, pistipseaşti, ama, că tuti campaniili electorali nica va s-mai hibâ finanţati paranom.
Armânipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>
