Eveniment Top – 21.02.2015

Alumta contra a aruşfetâl’ei: lucru di protâ fesi

Roxana Vasile, 21.02.2015, 10:49

Alumta contra a aruşfetâl’ei: lucru di protâ fesi

Nica un ministru român di ma ninti, a curi îi si aduţi câbati di aruşfeti, agiunsi, stâmâna aestâ, tu hapsi.

Monica Iacob Ridzi, ma ninti ministru di dreapta al Tiniretlui, fu pitricutâ la 5 an’i di hapsi cu executari – ti abuz tu lucru. Uidisit cu Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, tu anlu 2009, hiindaei prot ordonator di crediti, Monica Iacob Ridzi apufusi ca, sum furn’ia a nâscântor mări manifestări naţionali ti Dzua a Tiniretului, s-externalizeadzâ serviţiili di andridzeari aluştor dit soni şi s-da paranom, a nâscântor firmi, contracti di serviţii.

Pi di altâ parti, Comisia Giuridicâ a Udălui a Deputaţlor apruchie, N’iercuri, dauâ câftări di anchetâ penalâ, icâ di arestari preventivâ, di oarâ, a aţilui di ma ninti ministru di dreapta a Turismlui, Elena Udrea. Procurorl’ii îi adusirâ a ei năi câbăţ tu unlu dit aţeali dauâ dosari di aruşfeti dit cari adarâ parti.

Tu soni, emburlu Iulian Herţanu, cumnatlu a premierlui soţial-democrat Victor Ponta, fu arestat preventiv, ti 30 di dzâli, tu un dosar di fraudari di pâradz europen’i. Tu idyul dosar, deputaţl’ii Sebastian Ghiţâ şi Vlad Cosma, ama şi fensu aluştui dit soni, Mircea Cosma, prezidentu a Consiliului Giudeţean Prahova (tu sud), furâ bâgaţ sum control di turlii giudiţiarâ. Chirerli suntu estimati iuva la 1,7 milioani di euro, la cari s-adavgâ cama di 550 di n’ii di euro dit evaziuni fiscalâ.

Năi numi la cumândisearea SRI şi CCR

Pistipsindalui că easti esenţial ca la cumândisearea a Serviţiului Român di Informaţii s-hibâ un ţivil, prezidentul Klaus Iohannis l-u pripusi, Gioi, pi europarlamentarlu liberal Eduard Hellvig, tu caplu a instituţil’ei.

Amintat tu anlu 1974, aestu dit soni bitisi Ştiinţi Politiţi. easti membru a Partidlui Naţional Liberal dit 2008, iar tu anlu 2012 adră parti dit Guvernul Victor Ponta, ca ministru a Împrustarâl’ei Regionalâ şi a Turismlui. Maca, stâmâna ţi yini, senatorl’ii şi deputaţl’ii va s-aproachi pripunerea a prezidentului Iohannis, Eduard Hellvig va s-hibâ aţel de-al 5-lea director al SRI, vinit pi loclu al Yoryi Maior, cari inşi di pi ipotisi meslu ţi tricu.

Pânâ la bâgarea lui pi ipotisi, el anyrâpsi pi foaia lui di Facebook că împrustarea a puterilor di afireari mutrinda sicuritatea naţionalâ şi alumta contra a aruşfetâl’ei, va s-hibâ protili a lui lucri ti adrari la cumândisarea a Serviţiului.

Di mari simasii, pi di altâ parti, ti criştearea a democraţil’ei, easti şi lucurlu a giudicâtorilor di la Curtea Constituţionalâ, cari au, di N’iercuri, unâ nauâ colegâ, soaţâ di lucru – Simona Maya Teodoroiu. Aestâ dit soni yini tu loclu al Toni Greblă, tora anchetat ti aruşfeti.

Pripuneri di lişurari fiscalâ

Guvernul di Bucureşti hâbârisi meatri di lişurari fiscalâ ţi lipseaşti s-intrâ tu practico pi timeilu a unui nău Cod Fiscal.

Dit eali, aduţem aminti di scâdearea TVA di la 24%, cât easti tora, la 20% anlu ţi yini, şi la 18% dit 2018. Ti mâcărli di timel’iu – carne, pescu, legumi şi fructi — proiectul mutreaşti un TVA di 9% ahurhindalui dit anlu 2016.

Unâoarâ cu 2017, CAS va s-hibâ 7,5% ti angajat, andicra di 10,5% tora, iara ti angajator – 13,5%, andicra di 15,8% cât easti tora. Cota unicâ di impozitari lipseaşti s-hibâ n’icşuratâ la 14%, ahurhinda cu 2019.

Easti zburâtâ ş-unâ n’icşurari a accizilor, dit anlu 2016, la motorinâ şi la benzina fârâ plumbu. Tu idyul chiro, tuti persoanili cari au amintatiţi, lipseaşti s-pâlteascâ contribuţii soţiali ş-di sânâtati, iara impozitili ti microîntreprinderi, casi şi terenuri va s-creascâ. Proiectul a năului Cod Fiscal va s-hibâ, ti un mesu, tu moaubeti publicâ. Dapoaia, va s-giungâ tu Parlamentu.

Moaubeti consularâ cu diaspora româneascâ

Moaubeti cu diaspora pi temi consulari: easti programlu pi cari Ministerlu di Externi di Bucureşti l-u ahurhi stâmâna aestâ, ca român’ii dit vâsâlii, ama, maxus aţei ditru xeani, s-hibâ ghini informaţ şi s-poatâ s-ufiliseascâ serviţiili di turlii consularâ modernizati — dzâţi, tu-n comunicat, diplomaţia românâ.

Ma multu, aestâ dit soni zburâ di amabilitati, di lucri adrati ş-ghini ş-ayoniea, di bun-simţu ş-di interes andicra di lucârli ţi lipsescu a cathiunlui individ, icâ di prinţipii pi cari s-întimil’ieadzâ purtata a Corpului Consular Român.

Programlu Moaubeti cu Diaspora pi temi consulari” va s-hibâ ahurhit şi va s-ţânâ tutâ giumitatea a anlui 2015. Prota, unâ echipâ a Ministerlui di Externi va s-ducâ tu vâsâliili iu suntu nai ma multili câftări di turlii consularâ — icâ Italia, Spania, Franţa, Ghermânia, Marea Britanie, Austria, Belgia şi Gârţia — ta s-prezintâ a român’ilor di aclo sistemlu di serviţii informatizati E-Cons.

România şi viţin’ii a ei

Parlamentul a Republicâl’ei Moldova, ma multu românofonâ, viţina di la Estu ali Românii, amintâ cu greu s-aleagâ un Guvernu, dupu legislativili dit brumar, niţiun partid icâ suţatâ niavândalor majoritatea ţi lipsea ta s-poatâ s-bagâ tu ipotisi un premier.

Dupu un vot a aţil’ei dit soni şansâ di amintari, stâmâna aestâ, independentul Chiril Gaburici şi echipa a lui furâ apruchiaţ. Cara s-nu eara aşi lucurlu, Parlamentul di Chişinău va s-eara dizolvat.

Bucureşti, Ministerlu di Externi aşteaptâ ca năulu Guvernu moldovean s-ducâ ninti laili eforturi di împrustari mutrinda alâxerli democratiţi şi calea pro-europeanâ ali vâsâlii, ţi ari un Acordu di Asoţieri cu Uniunea Europeanâ.

Pi di altâ parti, pi timeilu a catandisâl’ei di crizâ dit Ucraina, România şi viţina a ei di la Sud, Vâryâria, au interesi deadun tu ţi mutreaşti diversificarea energeticâ, împrustarea a ligâturilor di transportu – prit adrarea di năi apunţâ pisti Dunâ, icâ tu ţi mutreaşti cumândisearea a lucurlui ti intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari, Schengen.

Tut ahânti temi di moaubeti avurâ Gioi, Bucureşti, minişţrâl’ii di Externi Bogdan Aurescu şi Daniel Mitov; dapoaia Viniri, prezidenţâl’ii ali Românii, Klaus Iohannis, şi ali Vâryârii, Rosen Plevneliev.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>