Eveniment Top – 20.12.2013
Românii au bugetlu pi 2014
România Internațional, 20.12.2013, 11:02
Românii au bugetlu pi 2014
Apruchiatâ di prezidentul Traian Băsescu, nomlu a bugetlui di stat ali Românii pi anlu ţi va s-yinâ inşi tu Monitorlu Ofiţial. Caplu ali vâsâlii simnă tut documentul, dupu ţi Guvernlu apruchie amânarea cu trei meşi tu ţi mutreaşti bâgarea tu practico ali unâ nauâ accizâ ti carburantu, cari, pi timeilu a achicâsearâl’ei cu Fondul Monetar Internaţional, lipsea s-intrâ tu practico ahurhindalui 1 di Yinaru. Caplu a statlui pistipseaşti ama că, pânâ tu soni, va s-putem s-nâ afirim di aestâ aestâ. Sunt resursi multu mări ca aestâ taxâ s-nu hibâ bâgatâ tu practico. Scupolu a meu nu fu ici unlu ligat di vârâ alumtâ, icâ avu ligâturâ cu îndridzearea a unâl’ei alatusi tu achicâserli cu Fondul şi cu Uniunea Europeanâ. Tu minduita mea, Guvernul şi Fondul şi Comisia alatusirâ cându câftarâ aestâ taxâ multu mari ţi nu lipsea, ti motorinâ şi benzinâ. Nâinti, prezidentul Băsescu câftă scuterea aliştei taxâ, la simnarea a nomlui a bugetlui pi 2014, ama şi a memorandumlui cu FMI, ţi vini unâoarâ cu acordul di turlii preventivâ ţi fu simnat astâ-toamnâ. Soţial-democraţl’ii, la puteari, apruchiarâ nomlu a bugetlui, ama pi di alantţ parti, democrat-liberalii dit opoziţii îl giudicarâ. Protlu-viţeprezidentu PDL, Cătălin Predoiu dzâsi: Easti un buget ţi tâl’ie investiţii, easti un buget cari s-întimil’ieadzâ pi pâradz ţi nu s-vedu ghini, easti un buget cari nu aproachi împrustarea a român’ilor, easti un buget ţi ari, tu el, tutâ niputearea a unâl’ei majoritati di 70%. Bugetlu ali Românii easti întimil’ieat pi unâ crişteari icunumicâ di vârâ 2,2%, unâ inflaţii di 2,4 di proţenti şi pi un cursu euro/leu di 4,45.
Numi năi tu Guvernu şi la Curtea Constituţionalâ
Ministerlu a Culturâl’ei ari un nău şef, liberalu Gigel Sorinel Ştirbu: Hiu un om cari ştii ministerlu multu ghini şi pistipsescu că aclo lipseaşti un bun manager şi un om cari s-cânoascâ ghini tut ţi s-aflâ tu el. Easti un lucru multu greu, ama am nâdia că va mi ţân pi cioari tu chirolu ţi yini. Gigel Sorinel Ştirbu vini dupu Daniel Barbu, cari ş-deadi demisia dit ipotisi, dupu ţi dzâsi că aţilor ţi lândzidzăscu di Sida lâ si da ma mulţâ pâradz andicra di cât li’a cultura. Pi di altâ parti, senatorlu PSD Toni Greblă adră giurâmintul di giudicâtor la Curtea Constituţionalâ ali Românii. Greblă fu aţea de-a daua numâ pripusâ di soţial-democraţ ti un mandat la CCR, dupu ţi Lucian Bolcaş, a curi îi si adusi câbati di antisemtismu, inşi dit cursâ dupu ma multi reacţii di protestu contra a lui. Toni Greblă va s-li’a loclu ţi armasi libir dupu fudzearea ali Iulii Moţoc, ca giudicâtor di partea ali Românii, la Curtea Europeanâ a Îndrepturilor a Omlui di Strasbourg.
Misiun’ili s militarilor român’i tu 2014
Armata ali Românii va s-da cali, tu anlu ţi va s-yinâ, la misiun’i şi operaţiun’i di tu xeani, la 1.311 militari, cu 725 ma pţân’i andicra di anlu 2013. Şi ministerlu di Interni poati s-li’a parti, tu 2014, la misiun’i ali Uniuni Europeanâ, NATO icâ OSCE cu 791 di militari şi poliţişţâ, cu 301 ma mulţâ andicra di estan. Planlu mutrinda forţili armati ali Românii cari va s-hibâ pitricuti, tu 2014, tu misiun’i şi operaţiun’i di nafoara ali vâsâlii, fu apruchiat, stâmâna aestâ, di Consiliu Suprem di Afireari ali Vâsâlii. Nai ma marli greu va s-hibâ, ca pânâ tora, misiun’ili la Forţa Internaţionalâ di Asistenţâ ti Securitate dit Afganistan, ama şi la operaţiun’i dit Balcani.
Yurtusearea a 24 di an’i di la Revoluţia contra a comunismului
Ahurhinda cu Luni, la Timişoara, iu s-apreasi foclu ali revoluţii dit 1989, la Bucureşti, ama şi tu alţâ mări câsâbadz dit Românii va s-hibâ baia evenimenti cari s-aducâ aminti di greulu şi-l tricurâ, tu 1989, aţei ţi s-alumtarâ ti libirtati. Doliu …hlamburi dipusi tu bernâ … coroane di flori …. slujbi tu bâseariţ… S-apreasi pi 16 di Andreu, la Timişoara, iara pi 20 di Andreu s-aspunea protlu câsâbă libir di comunismu – alumta a poplui contra a comunismului avea s-agiungâ ayoniea tu tutâ România.
