Eveniment Top – 20.06.2015

Vizita a prezidentului ali Portugalii la Bucureşti

România Internațional, 19.06.2015, 12:56

Prezidentul portughez, Anibal Cavaco Silva, adră N’iercuri şi Gioi unâ vizitâ di stat tu Românii, cu unâ componentâ icunumicâ di mari simasii. El s-andamusi ş-cu omologlu a lui, Klaus Iohannis, cu viţepremierlu Gabriel Oprea, cari, di oarâ, asiguripseaşti cumândisearea di turlii operativâ tu ţi mutreaşti activitatea a Guvernului, tu lipsa a premierlui, Victor Ponta, tora tu Turchii uniu fu operat, ama şi cu prezidenţâl’ii a aţilor doi udadz dit Parlamentu.

Prezidentul român dzâsi că ligâturli di dauli pârţâ criscurâ baia tu aeşţâ dit soni an’i, dauli vâsâlii ducândalor ninti tu domenea politico-militarâ, maxus tu NATO, ama amintarâ şi s-şi s-lucreadzâ cama ghini deadun tu UE.

Iohannis szburâ ş-ti şuţata di cama 40 di n’ii di român’i ţi bâneadzâ Portugalia, alâvdândalui andruparea di la autoritatli di Lisabona. Prezidentul Anibal Cavaco Silva luă parti şi la un forum icunumic româno-portughez.

Caplu ali diplomaţii români, Bogdan Aurescu, la Chişinău

Tu unâ şcurtâ vizitâ, di dauâ dzâli, la Chişinău, ministurlu român di Externi, Bogdan Aurescu, s-andamusi cu ofiţali ali Republicâ Moldova şi luă parti la adunări cu omologii a lui dit vâsâliili membri dit Organizaţia ali Cooperari (lucru deadun) Icunumicâ la Amarea Lai.

Aurescu zburâ ti aţea ţi andrupaşti el, icâ mutarea ayonieaa unui nău Guvernu tu Republica Moldova. El zburâ ş-ti stabilitatea politicâ, di mari simasii, ca prot lucru ti alâxearea a reformilor şi a integrarâl’ei europeanâ.

Vizita al Aurescu Chişinău fu la ma pţân di unâ stâmânâ dupu ţi premierlu Chiril Gaburici inşi di pi ipotisi, câ ţe îi si adusi câbati că avea unâ diplomâ di bacalaureat pseftâ. Pi di altâ parti, Aurescu dzâsi că împrustarea a ligâturâl’ei dintrâ OCEMN şi UE va s-hibâ unul dit protili lucri ti adrari a prezidenţiil’ei româneascâ ali Organizaţii, cari va s-ahurheascâ di la 1 di Alunar.

Strategia Naţionalâ di Afireari ali Românii — trâ apruchiari tu Parlamentu.

Naua Strategii Naţionalâ di Afireari ali Românii ti chirolu 2015-2019 fu apruchiatâ di comisiili parlamentari di speţialitati şi lipseaşti tora s-agiungâ tu plen. Documentul va s-hibâ prezentat, Luni, di prezidentul Klaus Iohannis, tu unâ andamusi deaduna doilor udadz dit Legislativ.

Administraţia Prezidenţialâ u aspusi Strategia, Goi, şi a reprezentanţâlor dit corpul diplomatic dit vâsâliili membri ali NATO şi UE.

Tu minduita a caplui ali vâsâlii, Strategia va s-da unâ nauâ mutritâ ali Românii, cama cu puteari tu Europa şi tu lumi, iar unlu dit protili năi lucri easti sicuritatea extinsâ, dusâ cama largu. Suţata di turlii strategicâ cu SUA, lucurlu la NATO şi la UE suntu aspusi disnău ca hiindalor di mari simasii ti politica externâ.

Achicâseari România – SUA mutrinda ancupârărli publiţi

Agenţia americanâ ti Comerţu şi Împrustari va s-andreagâ 50 di lucrâtori român’i mutrinda proţedurili di achiziţii publiţi, pi timeilu a unui Memorandum di Achicâseari, anyrâpsit N’iercuri, cu Guvernul di Bucureşti.

Aţel ţi u ari borgea mutrinda mediul di emburlâchi ali SUA la Bucureşti, Dean Thompson, dzâsi că unâ alâxeari uidisitâ a nomurilor ligati di achiziţiili publiţi şi bâgarea tu practico a unui sistem di afireari ti aflarea a conflictilor di interesi va s-agiutâ România s-aspargâ aruşfetea dit aestâ domeni.

Hiindalui ş-el la anyrâpsearea a documentului, ministurlu di Finanţi, Eugen Teodorovici, dzâsi că unlu dit scupadzii a guvernului easti alâxearea ali domeni mutrinda achiziţiili, ancupârărli publiţi. El hâbârisi că Strategia naţionalâ di achiziţii publiţi va s-hibâ bitisitâ pânâ tu inşita a aluştui mesu, deadun cu alti patru proiecti di nom, cari va s-bagâ câftărli, directivili europeani tu domeni, ca năili alâxeri s-hibâ apruchiati tu sesiunea di toamnâ a Parlamentului.

CE câftă ali Românii, tu anlu 2014, bâgarea tu practico ali Strategii şi cu scupolu ta s-andreagâ problemili pi cari Bruxelles-lu li adusi aminti pânâ tora tu aestâ doemni.

Exerciţii NATO di mari simasii tu Românii

Militari român’i l’iau parti, pânâ tu inşita aluştui mesu, la exerciţii tu Românii, anamisa di soţ ditru xeani. Tu poligonlu Cincu dit giudeţlu Braşov, exerciţilu TRIDENT JOUST 15 adunâ t-un loc 1000 di militari dit 25 di vâsâlii membri ali Alianţâ.

Exerciţilu easti adrat ta s-veadâ putearea a Comandamentului Aliat Anndamusit di la Napoli ta s-cumândiseascâ unâ operaţiuni di afireari colectivâ a NATO.

Ti prota oarâ, structuri dit un Comandamentu Aliat Andamusit sunt tu Românii şi, tut ti prota oarâ, va s-hibâ bâgat tu practico, ca exerciţiu, transferlu dintrâ comanda şi controlu a Forţâl’ei di Apandisi a NATO — ti cari, estan, ari borgi Comandamentul di Napoli. Pi di altâ parti, pânâ pi 26 di Cireşar, militari român’i l’iau parti şi la un exerciţiu multinaţional al Forţilor ti operaţiun’i ayoriea, cu numa di ROUSOFEX 15.

Vârâ 1.500 di militari, cu cama di 100 di turlii di alumtâ dit Vâryârii, Georgia, Gârţii, Republica Moldova, Polonia, România, SUA şi Turchii l’iau parti la aestu exerciţiu dizvârtit tu-ndauâ garnizoani icâ poligoani dit Estul ali Românii.

Audio –>

Armânipsearea: Cristina Mina