Eveniment Top – 20.04.2013
Guvernul Ponta şi-luă borgea ti nomlu mutrinda retrocedărli
Guvernul ali Românii şi-luă borgea, tu aestâ stâmânâ, tu ţi mutreaşti retrocedarea a casilor luati zorlea di reghimlu comunistu. Dinâintea a leghislativului, premierlu Victor Ponta câftă l’iertari aţilor ţi furâ anvirinaţ ti furn’iea a naţionalizărilor. Uidisit cu nomlu, tuti câftărli va s-hibâ îndreapti pânâ tu 2017 şi va s-aibâ întâl’itati catandisili tu cari despâgubirea va s-poatâ s-hibâ adratâ tu naturâ. Aclo iu nu va s-mai poatâ s-hibâ adrat aestu lucru, va s-da despăgubiri, iara îndrepturili di turlii litigioasâ va s-hibâ impozitati. Tu ţi mutreaşti sculiili şi spitalili, proprietarlu ari borgea sâ stânipseascâ destinaţia a lor ti un chiro di 10 an’i. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica vârâ 8 miliardi. Democrat-liberalii (tu opoziţii) nu amintarâ s-adunâ tuti simnâturli ţi lipsea ti pitriţearea ali moţiuni di cenzură, ama hâbârisirâ că va s-atacâ nomlu la Curtea Constituţionalâ.
Năulu statut a parlamentarilor român’i fu apruachiat
Leghislativlu ali Românii apruchie, n’iercuri, năulu statut a parlamentarilor, dupu ţi, cu unâ dzuă nâinti, tu comisiili giuridiţi a doilor udaţ dit Parlamentu furâ adrati alâxerli ţi lipseau dupu ţi Curtea Constituţionalâ şi-aspusi minduirea. Parlamentarl’ii apruchiarâ Nomlu a statutlui a senatorilor şi a deputaţlor cu un zbor ţi spuni că a parlamentarlor cari s-încaci ti vârâ interes, va lâ si l’ia 10% dit indemnizaţii ti un chiro di 3 meşi. Prota, ti ei pideapsa eara interdicţia – pi 30 di dzâli- s-mai yinâ la andamusili a Udadzlor dit cari adarâ parti. Ama aestu lucru fu declarat ca hiindalui paranom.
Programlu di convergenţâ şi dati mutrinda şomajlu tu Românii
Guvernul român nica duţi ninti scupolu mutrinda apruchiarea a monedâl’ei euro, ama nu spusi ţiva limpid, tu programlu di convergenţâ ti chirolu 2013-2016 tu şi mutreaşti vârâ datâ, vârâ dzuâ. Tu documentu, ţi fu apruchiat di Executiv şi cari va s-hibâ pitricut ali Comisii Europeanâ, s-pistipseaşti, tu idyul chiro, câ unâ crişteari icunumicâ va s-yinâ unâoarâ cu exportul şi cu câftărli di vâsâlii. Programlu di convergenţâ s-îndrupaşti pi unâ crişteari icunumicâ di 1,6% tu estan şi di 2,2% tu 2014. Rata ali inflaţii va s-n’icşureadzâ niham câti niham, di la 4,3% tu 2013, pânâ la 2,3% tu 2016. Pi di altâ parti, tu Românii, rata di ocupari a popului ţi au întrâ 15 şi 64 di an’i fu di 59,5% tu 2012, iara tu ţi mutreaşti rata a şomajului, aestu fu di 7%, tu scâdeari andicra di anlu ţi tricu, cându fu di 7,4%, hâbârisi Institutlu Naţional di Statisticâ di Bucureşti. Uidisit cu INS, şomajlu agudi” nai ma multu pi absolvenţâl’ii di înviţâmintu di mesi.
Planuri şi salarii compensatorii ti Oltchim
Oaminii scoşi di pi lucru di la combinatlu chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (sud) va s-li’a pi cathi mesu di vârâ 1.800 lei – 2.000 di lei (400 euro- 445 euro), ti un chiro di doi an’i, dit şomaj şi pâlteri compensatorii, dzâsi ministrul român ali icunumii, Varujan Vosganian. Guvernul apruchie, tu Yinaru, Memorandumlu mutrinda intrarea tu insolvenţâ a combinatlui, cari nu amintă – toamna ţi tricu – s-privatizeadzâ. Aţei vârâ 1000 di angajaţ di la Oltchim ţi va s-hibâ scoşi di pi lucru va s-hibâ proţl’ii ţi va s-hârseascâ di unâ ordonanţâ di urgenţâ pi cari u apruchie Executivlu român, ordonanţâ mutrinda meatrili di protecţii socialâ ti angajaţâl’ii di la companiili di stat ţi suntu restructurati. Oltchim s-alumtâ di baia chiro cu unâ catandisi ţi nu easti ici limpidi, şi adunâ borgi di aproapea 800 di milioani di euro. Di ordonanţa apruchiatâ tora ayoniea va s-mai hârseascâ şi angajaţâl’ii di la alti companii di stat “aputrusiti” di mări borgi şi ţi lipsescu s-hibâ restructurati. Printrâ aesti tuti, s-aflâ şi CFR Marfă, compania aerianâ TAROM, TRANSGAZ, ama şi NuclearElectrica.
Raportu european mutrinda etichetarea paranom a carnâl’ei.
Comisia Europeanâ dzâsi nica unâ oarâ că tuta catandisea mutrinda carnea di cal vinduta ca hiindaei di vacâ, fu un lucru di fraudâ şi nu di securitati alimentarâ. Hâbârisi că va s-yinâ cu meatri multu greali tu ţi mutreaşti dhiftursearea aliştei catandisi. Tu Şcurtu, UE apufusi adrarea di nâscânti testi mutrinda ADN-ulu ti îndauâ produsi dit carni, ama şi a nâscântor analizi ta s-veadâ naca au fenilbutazonâ — unâ substanţâ antiiflamatoare nu easti bunâ ti om. Rezultatili ţi furâ dati, pânâ tora, spun că, tu 4,5% dit mâcărli a curi lâsi feaţirâ testi s-aflâ şi carni di cal, chiola easti lipsea s-aibţ maşi carni di vacâ. Tutnâoarâ, fenilbutazona s-aflâ tu 16 cazuri, icâ tu ma pţân di 1% dintrâ produsili ţi furâ analizati. Tu Românii, maşi tu 3 dintrâ aţeali 100 di cumăţ tesetati s-aflâ carni di cal şi tu niţi unâ nu s-vidzurâ urmi di fenilbutazonâ.
Năulu ministru român ali Giustiţii
România ari un nău ministru di Giustiţii. Interimatlu fu asiguripsit pânâ tora di caplu a Executivului, Victor Ponta, dupu intrarea pi ipotisea di giudicâtor ali Mona Pivniceru, la Curtea Constituţionalâ. Mandatlu a procurorlui di ma ninti la Parchetlu di pi ningâ Înalta Curti di Casaţii şi Giustiţii, Robert Cazanciuc, nu va s-hibâ ici lişor, spusi, cama pi anarga, caplu a Executivului di la Bucureşti, aducânda aminti câ el lipseaşti s-aibâ angâtan mutrinda relaţia cu Consililu Superior a Magistraturâl’ei, catandisea importantâ cu Comisia Europeanâ, ama şi bâgarea tu practico a nâscântor coduri – Codlu Penal şi Codlu di Procedurâ- anamisa di unâ catandisi financiarâ lai. Năulu titular dzâţi că va s-câtâpâţeascâ s-adarâ sistemlu giudiţiar cama bun şi ca va s-aibâ angâtan s-n’icşureadzâ chirolu pi cari cathi om lu chiari tu instanţâ
Florin Orban, 20.04.2013, 12:16
Guvernul Ponta şi-luă borgea ti nomlu mutrinda retrocedărli
Guvernul ali Românii şi-luă borgea, tu aestâ stâmânâ, tu ţi mutreaşti retrocedarea a casilor luati zorlea di reghimlu comunistu. Dinâintea a leghislativului, premierlu Victor Ponta câftă l’iertari aţilor ţi furâ anvirinaţ ti furn’iea a naţionalizărilor. Uidisit cu nomlu, tuti câftărli va s-hibâ îndreapti pânâ tu 2017 şi va s-aibâ întâl’itati catandisili tu cari despâgubirea va s-poatâ s-hibâ adratâ tu naturâ. Aclo iu nu va s-mai poatâ s-hibâ adrat aestu lucru, va s-da despăgubiri, iara îndrepturili di turlii litigioasâ va s-hibâ impozitati. Tu ţi mutreaşti sculiili şi spitalili, proprietarlu ari borgea sâ stânipseascâ destinaţia a lor ti un chiro di 10 an’i. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica vârâ 8 miliardi. Democrat-liberalii (tu opoziţii) nu amintarâ s-adunâ tuti simnâturli ţi lipsea ti pitriţearea ali moţiuni di cenzură, ama hâbârisirâ că va s-atacâ nomlu la Curtea Constituţionalâ.
Năulu statut a parlamentarilor român’i fu apruachiat
Leghislativlu ali Românii apruchie, n’iercuri, năulu statut a parlamentarilor, dupu ţi, cu unâ dzuă nâinti, tu comisiili giuridiţi a doilor udaţ dit Parlamentu furâ adrati alâxerli ţi lipseau dupu ţi Curtea Constituţionalâ şi-aspusi minduirea. Parlamentarl’ii apruchiarâ Nomlu a statutlui a senatorilor şi a deputaţlor cu un zbor ţi spuni că a parlamentarlor cari s-încaci ti vârâ interes, va lâ si l’ia 10% dit indemnizaţii ti un chiro di 3 meşi. Prota, ti ei pideapsa eara interdicţia – pi 30 di dzâli- s-mai yinâ la andamusili a Udadzlor dit cari adarâ parti. Ama aestu lucru fu declarat ca hiindalui paranom.
Programlu di convergenţâ şi dati mutrinda şomajlu tu Românii
Guvernul român nica duţi ninti scupolu mutrinda apruchiarea a monedâl’ei euro, ama nu spusi ţiva limpid, tu programlu di convergenţâ ti chirolu 2013-2016 tu şi mutreaşti vârâ datâ, vârâ dzuâ. Tu documentu, ţi fu apruchiat di Executiv şi cari va s-hibâ pitricut ali Comisii Europeanâ, s-pistipseaşti, tu idyul chiro, câ unâ crişteari icunumicâ va s-yinâ unâoarâ cu exportul şi cu câftărli di vâsâlii. Programlu di convergenţâ s-îndrupaşti pi unâ crişteari icunumicâ di 1,6% tu estan şi di 2,2% tu 2014. Rata ali inflaţii va s-n’icşureadzâ niham câti niham, di la 4,3% tu 2013, pânâ la 2,3% tu 2016. Pi di altâ parti, tu Românii, rata di ocupari a popului ţi au întrâ 15 şi 64 di an’i fu di 59,5% tu 2012, iara tu ţi mutreaşti rata a şomajului, aestu fu di 7%, tu scâdeari andicra di anlu ţi tricu, cându fu di 7,4%, hâbârisi Institutlu Naţional di Statisticâ di Bucureşti. Uidisit cu INS, şomajlu agudi” nai ma multu pi absolvenţâl’ii di înviţâmintu di mesi.
Planuri şi salarii compensatorii ti Oltchim
Oaminii scoşi di pi lucru di la combinatlu chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (sud) va s-li’a pi cathi mesu di vârâ 1.800 lei – 2.000 di lei (400 euro- 445 euro), ti un chiro di doi an’i, dit şomaj şi pâlteri compensatorii, dzâsi ministrul român ali icunumii, Varujan Vosganian. Guvernul apruchie, tu Yinaru, Memorandumlu mutrinda intrarea tu insolvenţâ a combinatlui, cari nu amintă – toamna ţi tricu – s-privatizeadzâ. Aţei vârâ 1000 di angajaţ di la Oltchim ţi va s-hibâ scoşi di pi lucru va s-hibâ proţl’ii ţi va s-hârseascâ di unâ ordonanţâ di urgenţâ pi cari u apruchie Executivlu român, ordonanţâ mutrinda meatrili di protecţii socialâ ti angajaţâl’ii di la companiili di stat ţi suntu restructurati. Oltchim s-alumtâ di baia chiro cu unâ catandisi ţi nu easti ici limpidi, şi adunâ borgi di aproapea 800 di milioani di euro. Di ordonanţa apruchiatâ tora ayoniea va s-mai hârseascâ şi angajaţâl’ii di la alti companii di stat “aputrusiti” di mări borgi şi ţi lipsescu s-hibâ restructurati. Printrâ aesti tuti, s-aflâ şi CFR Marfă, compania aerianâ TAROM, TRANSGAZ, ama şi NuclearElectrica.
Raportu european mutrinda etichetarea paranom a carnâl’ei.
Comisia Europeanâ dzâsi nica unâ oarâ că tuta catandisea mutrinda carnea di cal vinduta ca hiindaei di vacâ, fu un lucru di fraudâ şi nu di securitati alimentarâ. Hâbârisi că va s-yinâ cu meatri multu greali tu ţi mutreaşti dhiftursearea aliştei catandisi. Tu Şcurtu, UE apufusi adrarea di nâscânti testi mutrinda ADN-ulu ti îndauâ produsi dit carni, ama şi a nâscântor analizi ta s-veadâ naca au fenilbutazonâ — unâ substanţâ antiiflamatoare nu easti bunâ ti om. Rezultatili ţi furâ dati, pânâ tora, spun că, tu 4,5% dit mâcărli a curi lâsi feaţirâ testi s-aflâ şi carni di cal, chiola easti lipsea s-aibţ maşi carni di vacâ. Tutnâoarâ, fenilbutazona s-aflâ tu 16 cazuri, icâ tu ma pţân di 1% dintrâ produsili ţi furâ analizati. Tu Românii, maşi tu 3 dintrâ aţeali 100 di cumăţ tesetati s-aflâ carni di cal şi tu niţi unâ nu s-vidzurâ urmi di fenilbutazonâ.
Năulu ministru român ali Giustiţii
România ari un nău ministru di Giustiţii. Interimatlu fu asiguripsit pânâ tora di caplu a Executivului, Victor Ponta, dupu intrarea pi ipotisea di giudicâtor ali Mona Pivniceru, la Curtea Constituţionalâ. Mandatlu a procurorlui di ma ninti la Parchetlu di pi ningâ Înalta Curti di Casaţii şi Giustiţii, Robert Cazanciuc, nu va s-hibâ ici lişor, spusi, cama pi anarga, caplu a Executivului di la Bucureşti, aducânda aminti câ el lipseaşti s-aibâ angâtan mutrinda relaţia cu Consililu Superior a Magistraturâl’ei, catandisea importantâ cu Comisia Europeanâ, ama şi bâgarea tu practico a nâscântor coduri – Codlu Penal şi Codlu di Procedurâ- anamisa di unâ catandisi financiarâ lai. Năulu titular dzâţi că va s-câtâpâţeascâ s-adarâ sistemlu giudiţiar cama bun şi ca va s-aibâ angâtan s-n’icşureadzâ chirolu pi cari cathi om lu chiari tu instanţâ
