Eveniment Top – 2.04.2016
Zboarâ ti SRI
Florentin Căpitănescu, 01.04.2016, 12:06
Zboarâ ti SRI
Caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis, dzâsi că SRI easti un soţ di mari tin’ii tu suţata di informaţii euro-atlanticâ şi că aestâ instituţii agiutâ multu România – ca furnizor di sicuritati tu regiuni.
La spunerea bilanţului SRI pi 2015, prezidentul Iohannis alâvdă, prit alti lucri, agiutorlu ali SRI tu alumta contra a aruşfetâl’ei şi a reţelilor di evaziuni fiscalâ şi vâtâmari organizatâ. SRI ş-mutri borgea cu hâiri ş-cu tin’ii – bitisi caplu a craturlui. Şi directorlu SRI, Eduard Hellvig, dzâsi că, anlu ţi tricu, aproapea 350 di oamin’i cu piricul teroristu furâ avinaţ icâ nu furâ ici apruchiaţ tu vâsâlii.
Dit provocărli ali instituţii, spusi el, eara şi valu di refugiaţ, fuvirsearea ali Arusii, ama şi instabilitatea ali Ucrainâ. Lipsa di limpidzâmi easti unâ restanţâ de-ali SRI, pricânâscu Hellvig. Pi di altâ parti, SRI hâbârisi că investigheadză, deadun cu soţl’ii ocţidentali, ufilisearea – tu zoni iu lucreadzâ organizaţii teroristi – a nâscântor carteli di tilifoni prepay (icâ pâltiti ninti di ufiliseari) dit România.
SRI, cari andrupaşti ideea ca titularl’ii a cartelilor sâ ş-aspunâ numa atumţea cându li ancupârâ, dzâsi că aesti dit soni instrumenti furâ ufilisiti tu ameninţări la adresa ma multor infrastructuri di transportu dit unâ vâsâlii evropeanâ.
Dupu atentatili sândzâroasi di tora ayoniea di Bruxelles, premierlu român, tehnocratlu Dacian Cioloş, dzâsi că ahtări cartili prepay furâ ufilisiti tu andridzearea a nâscântor atacuri tu Uniunea Evropeanâ.
Ţinti meşi di la traghedia dit “Colectiv”
La ţinţi meşi di la traghedia dit clublu bucureştean “Colectiv”, aţei 64 di oamin’I cari chirurâ aclo, furâ aduşi aminti di soi, soţ, ama şi di tuţ alanţâ cari ascâparâ. Tu ţi mutreaşti intervenţia di urgenţâ dit aţea noapti, Corpul di Control al premierului adră un raportu tu cari s-aspuni că lucârli nu imnarâ cum lipsea. Ama, Departamentul ti Catandisi di Urgenţâ dzâsi că ma multi dati dit raportul guvernamental nu suntu dealihea, icâ nu aduc ici cu actili cari reglementeazâ proţeduri naţionali şi internaţionali tu ahtări cazuri.
Caplu a Departamentului ti Catandisi di Urgenţâ, Raed Arafat, dzâsi, dupu andamusea ţi u avu cu reprezentanţâl’ii a Corpului di Control, că s-minduiaşti s-iasâ di pi ipotisi, cara premierlu Dacian Cioloş va-i caftâ aestu lucru.
Tu aestu chiro, Tribunalu Bucureşti apufusi ca aţei trei cari avurâ clublu “Colectiv” s-hibâ câftaţ cum control giudiţiar. Nâinti, aeşţâ dit soni furâ tu arestu acasâ la ei.
Nica un torţionar ahapsi
Comandantul ali colonii di lucru di Periprava (Sud-Estul ali Românii) dit chirolu 1958 — 1963, Ion Ficior, fu pitricut la 20 di an’i di hapsi, ti vâtâmari contra ali umanitati. Apofasea a Curtil’ei di Apel Bucureşti nu easti definitivâ şi poati s-hibâ atacatâ.
El fu pitricut tu giudicatâ tu anlu 2014, şi îi si adusi câbati că tu chirolu cât cumândisi colonia di lucru bâgă tu practico şi vigl’ie un regim di detenţii multu greu, abuziv şi inuman contra a aţilor încl’işi pi timel’iuri di turlii politicâ. Uidisit cu anchetatorl’ii, oamin’ii nu avurâ asistenţâ medicalâ, ni yitrii şi nu lâ si deadi mââcari şi câdurâ — ma multu, ei furâ pidipsiţ şi lâ si torturâ truplu şi mintea. Procurorl’ii spun că regimlu al Ficior nu asiguripsea ici sinfuniili minimi di banâ pi chiro lungu, iara sentinţili triţeau di dzaţi an’i.
Cama di 100 di deţinuţi au chirutâ aclo. Instanţa mai câftă degradarea militarâ al Ion Ficior şi borgea di pâlteari câtrâ Românii, a cama di 300 di n’ii di euro, ca dauni di turlii moralâ. Tu un dosar idyea, aţel di ma ninti comandantu a Hapsil’ei Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, fu condamnat definitiv, tora ayoniea, tut la 20 di an’i di hapsi.
Prezentarea raportului “AmCham”
Bucureşti, fu prezentat, stâmâna aestâ, Raportul di Competitivitati scos di Camera (Udălu) di Comerţu Româno-Americanâ. Raportul pricunoaşti criştearea icunumicâ româneascâ tu clasamentili globali mutrinda competitivitatea, ama dzâţi că easti nica alargu di media UE. Dit indicatorl’ii cari avurâ baia progresi andicra di raportul a anlui 2011, easti alumta cu aruşfetea şi puterea di conectari la internet.
Documentul anyrâpseaşti domeniili a curi lâ lipseaşti ayoniea intervenţia a autorităţlor, cum easti sânâtatea, educaţia, infrastructura, criştearea a numirlui di naţ si exportul di inteligenţâ, mintimineaţâ. Hiindalui la lansari, viţepremierlu Costin Borc dzâsi că ahtări rapoarti agiutâ Guvernul s-adara cama ghini lucurlu.
