Eveniment Top – 19.01.2013

Unâ delegaţii deadun ali FMI, UE şi BM easti Bucureşti tu unâ nauâ misiuni di evaluari





Experţâl’ii FMI, UE şi ali Bancâ Mondialâ s-aflâ Bucuresti, pânâ pi 29 di Yinaru, tu unâ nauâ misiuni di evaluari a acordului di turlii preventivâ di vârâ 5 miliardi di euro, faptu achicâseari cu România tu primuvearea al 2011. Easti prota vizitâ a finanţatorilor internaţionali dupu alidzerli leghislativi dit andreu şi adrarea a năului guvernu di ţentru stânga cumânadisit di premierlu Victor Ponta. Va s-hibâ fapti isapi evoluţiili di tora ayoniea ali icunumii româneascâ, proiectul di buget pi 2013, politiţli monetari promovati di Banca Naţionalâ şi turlia tu cari sistemlu bancar easti îndreptu s-facâ faţâ a niscântor şocuri externi. “Pâzâripserli s-spun greali avânda tu videari că Bucureştiul ari îndauâ restanti, armâneri nâpoi, maxus mutrinda privatizarea a mărilor companii di stat, eficientizarea a hărgilor ditru sectorlu sanitar, plata a arieratelor. Autorităţili române vor un chiro di îndoi meşi ti tin’isearea a angajamentilor luati tu cadrul a acordului. Reprezentanţâl’ii a executivlui va s-zburascâ cu finanţatorl’ii internaţionali di oportunitatea şi impactul a niscântor meatri pi cari guvernul şi-anunţâ intenţia s-li bagâ tu practico, cum suntu crişterea a salariului minim pi icunumii di la 700 di lei (155 euro) la 800 di lei (177 euro) icâ n’icşurarea TVA la produsili agroalimentari di bazâ.





Recomandări ali Bancâ Mondialâ ti Românii





România lipseşti s-ducâ ninti reformili structurali şi s-nu ayuniseascâ s-treacâ la moneda euro, pânâ nu agiundzi la unâ convergenţâ dealihea cu icunumiili europeani. Recomandarea fu faptâ di directorlu ti Romania ali Bancâ Mondialâ, Francois Rantrua, la unâ conferinţâ pi temi icunumiţi îndreaptâ Bucureşti. El dzâsi că BM alâvdă rezultatili buni ali Românii tu aţel dit soni chiro mutrinda n’icşurarea a defiţitului bugetar, controlul ali inflaţii şi lişoara crişteari a exporturior, ama trapsi atentia că ti unâ crişteari icunumicâ lipsescu investitiili, maxus tu transporturi şi energhii. Alti provocări ti România sunt stabilizarea disnău a bughetului a asigurărilor soţiali, reforma a sectorlui di sânâtati, eficientizarea a activităţlor a întreprindirilor cu capital di stat, adrarea cama bunâ a adunarâl’ei di pâradz la bughetlu di stat, ama şi criştearea ali ratâ di luari a fondurilor europeani.



Moaubeţ mutrinda finanţarea a sistemului di sânâtati dit Românii



Reformarea a sistemlui di sânâtati dit Românii easti şi ti guvernul di tora un prot lucru ti mutreari, dovadâ că tu proeictul di bughet pi 2013 aestâ domeni ari pruvidzutâ unâ crişteari a fondurilor di pâradz di vârâ 30 di proţenti. Ministrul di resortu, Eugen Nicolăescu, hâbârisi îndauâ meatri, cum suntu dânâsearea ali finanţari di la stat ti spitalili privati şi scuaterea a spitalilor giudeţeani dit cumândisearea a autorităţilor locali. Reacţia di nimulţan’isiri a reprezentanţâlor a spitalilor şi a pacienţilor lu adrarâ pi ministrul s-toarnâ cu năi precizări. El spusi câ reprezentanţâl’ii a Ministerului şi aţei a spitalilor privati va s-ahurheascâ moaubeţli stâmâna yinitoari şi că unâ apofasi mutrinda limitarea a finanţârl’ei a lor va s-hibâ luatâ maşi unâoarâ cu apruchiearea tu guvernu a contractului-cadru pi 2013. Nicolaescu ninga dzâsi că nu fu luatâ unâ apofasi niţi tu ţi mutreaşti yeaţârl’ii ţi lucreadzâ tu sistemlu public, ama niţi şi tu aţel privat, dupu ţi MS avea câftatâ ca dubla calitati di angajat a personalului medical s-hibâ faptâ isapi ahât dit perspectiva a unâ niachicâseari di interes, cât şi ti furn’iea câ s-racoleadzâ pacienţâl’ii ditru serviţiili publiţi tu ufilisirea a unităţilor privati.



România reactioneadzâ la criza dit Mali şi a ostaticilor xen’i dit Algeria viţinâ



Comunitatea internaţionalâ s-alumtâ cu unâ nauâ crizâ, tu Mali, ahurhitâ di unâ adrari cama mari a actiun’ilor a grupărilor teroristă tu aestâ vâsâlii vest-africanâ, crizâ ţi s-poati s-extindâ şi s-destabilizeadzâ reghiunea. Unâ andamusi extraordinarâ determinatâ di aestâ crizâ avu loc Bruxelles, iu capii a diplomaţiilor a vâsâliilor UE apruchiarâ unâ misiuni ti adrarea şi îndridzearea a armatâl’ei dit Mali, faptâ dit 200 di instructori militari şi 250 di aghenţâ di securitati, misiuni cu un mandat di 15 meşi. Şeflu ali diplomaţii di Bucuresti, Titus Corlăţean, dzâsi că România s-poati s-l’ia parti la aestâ misiuni. El nu apruchie ici acţiun’ili a grupărilor teroristi dit Mali şi pitricu un zbor di îndrupari a apofasâl’ei ali Franţâ ta s-intervinâ militar ti dânâsirea a lor şi bâgarea disnău ali ordini. Pi di altă parti, Bucurestiul confirmă câ România s-aflâ prin vâsâliili cu cetăţen’i luaţ ostatici tu Algeria viţinâ di unâ grupari afiliatâ la Al-Qaida ca represalii la intervenţia aerianâ şi terestrâ a militarilor francezi contra a bastioanilor islamisti dit Mali. MAE hâbârisi adrarea ali unâ celulâ di crizâ tu ţi mutreaşti aesti arâchiri.



Armâneaşti: Cristina Mina

România Internațional, 19.01.2013, 11:36

Unâ delegaţii deadun ali FMI, UE şi BM easti Bucureşti tu unâ nauâ misiuni di evaluari





Experţâl’ii FMI, UE şi ali Bancâ Mondialâ s-aflâ Bucuresti, pânâ pi 29 di Yinaru, tu unâ nauâ misiuni di evaluari a acordului di turlii preventivâ di vârâ 5 miliardi di euro, faptu achicâseari cu România tu primuvearea al 2011. Easti prota vizitâ a finanţatorilor internaţionali dupu alidzerli leghislativi dit andreu şi adrarea a năului guvernu di ţentru stânga cumânadisit di premierlu Victor Ponta. Va s-hibâ fapti isapi evoluţiili di tora ayoniea ali icunumii româneascâ, proiectul di buget pi 2013, politiţli monetari promovati di Banca Naţionalâ şi turlia tu cari sistemlu bancar easti îndreptu s-facâ faţâ a niscântor şocuri externi. “Pâzâripserli s-spun greali avânda tu videari că Bucureştiul ari îndauâ restanti, armâneri nâpoi, maxus mutrinda privatizarea a mărilor companii di stat, eficientizarea a hărgilor ditru sectorlu sanitar, plata a arieratelor. Autorităţili române vor un chiro di îndoi meşi ti tin’isearea a angajamentilor luati tu cadrul a acordului. Reprezentanţâl’ii a executivlui va s-zburascâ cu finanţatorl’ii internaţionali di oportunitatea şi impactul a niscântor meatri pi cari guvernul şi-anunţâ intenţia s-li bagâ tu practico, cum suntu crişterea a salariului minim pi icunumii di la 700 di lei (155 euro) la 800 di lei (177 euro) icâ n’icşurarea TVA la produsili agroalimentari di bazâ.





Recomandări ali Bancâ Mondialâ ti Românii





România lipseşti s-ducâ ninti reformili structurali şi s-nu ayuniseascâ s-treacâ la moneda euro, pânâ nu agiundzi la unâ convergenţâ dealihea cu icunumiili europeani. Recomandarea fu faptâ di directorlu ti Romania ali Bancâ Mondialâ, Francois Rantrua, la unâ conferinţâ pi temi icunumiţi îndreaptâ Bucureşti. El dzâsi că BM alâvdă rezultatili buni ali Românii tu aţel dit soni chiro mutrinda n’icşurarea a defiţitului bugetar, controlul ali inflaţii şi lişoara crişteari a exporturior, ama trapsi atentia că ti unâ crişteari icunumicâ lipsescu investitiili, maxus tu transporturi şi energhii. Alti provocări ti România sunt stabilizarea disnău a bughetului a asigurărilor soţiali, reforma a sectorlui di sânâtati, eficientizarea a activităţlor a întreprindirilor cu capital di stat, adrarea cama bunâ a adunarâl’ei di pâradz la bughetlu di stat, ama şi criştearea ali ratâ di luari a fondurilor europeani.



Moaubeţ mutrinda finanţarea a sistemului di sânâtati dit Românii



Reformarea a sistemlui di sânâtati dit Românii easti şi ti guvernul di tora un prot lucru ti mutreari, dovadâ că tu proeictul di bughet pi 2013 aestâ domeni ari pruvidzutâ unâ crişteari a fondurilor di pâradz di vârâ 30 di proţenti. Ministrul di resortu, Eugen Nicolăescu, hâbârisi îndauâ meatri, cum suntu dânâsearea ali finanţari di la stat ti spitalili privati şi scuaterea a spitalilor giudeţeani dit cumândisearea a autorităţilor locali. Reacţia di nimulţan’isiri a reprezentanţâlor a spitalilor şi a pacienţilor lu adrarâ pi ministrul s-toarnâ cu năi precizări. El spusi câ reprezentanţâl’ii a Ministerului şi aţei a spitalilor privati va s-ahurheascâ moaubeţli stâmâna yinitoari şi că unâ apofasi mutrinda limitarea a finanţârl’ei a lor va s-hibâ luatâ maşi unâoarâ cu apruchiearea tu guvernu a contractului-cadru pi 2013. Nicolaescu ninga dzâsi că nu fu luatâ unâ apofasi niţi tu ţi mutreaşti yeaţârl’ii ţi lucreadzâ tu sistemlu public, ama niţi şi tu aţel privat, dupu ţi MS avea câftatâ ca dubla calitati di angajat a personalului medical s-hibâ faptâ isapi ahât dit perspectiva a unâ niachicâseari di interes, cât şi ti furn’iea câ s-racoleadzâ pacienţâl’ii ditru serviţiili publiţi tu ufilisirea a unităţilor privati.



România reactioneadzâ la criza dit Mali şi a ostaticilor xen’i dit Algeria viţinâ



Comunitatea internaţionalâ s-alumtâ cu unâ nauâ crizâ, tu Mali, ahurhitâ di unâ adrari cama mari a actiun’ilor a grupărilor teroristă tu aestâ vâsâlii vest-africanâ, crizâ ţi s-poati s-extindâ şi s-destabilizeadzâ reghiunea. Unâ andamusi extraordinarâ determinatâ di aestâ crizâ avu loc Bruxelles, iu capii a diplomaţiilor a vâsâliilor UE apruchiarâ unâ misiuni ti adrarea şi îndridzearea a armatâl’ei dit Mali, faptâ dit 200 di instructori militari şi 250 di aghenţâ di securitati, misiuni cu un mandat di 15 meşi. Şeflu ali diplomaţii di Bucuresti, Titus Corlăţean, dzâsi că România s-poati s-l’ia parti la aestâ misiuni. El nu apruchie ici acţiun’ili a grupărilor teroristi dit Mali şi pitricu un zbor di îndrupari a apofasâl’ei ali Franţâ ta s-intervinâ militar ti dânâsirea a lor şi bâgarea disnău ali ordini. Pi di altă parti, Bucurestiul confirmă câ România s-aflâ prin vâsâliili cu cetăţen’i luaţ ostatici tu Algeria viţinâ di unâ grupari afiliatâ la Al-Qaida ca represalii la intervenţia aerianâ şi terestrâ a militarilor francezi contra a bastioanilor islamisti dit Mali. MAE hâbârisi adrarea ali unâ celulâ di crizâ tu ţi mutreaşti aesti arâchiri.



Armâneaşti: Cristina Mina