Eveniment Top

Preşedintile român, Klaus Iohannnis, la summit-ulu di la Sofia.

Mihai Pelin, 19.05.2018, 21:42

Evoluţiile mutrinda retradzirea SUA di-tru acordul nuclear cu Iranulu furâ discutate la Consiliul European Informal di la Sofia, iu s-are desfăşurată şi summitulu UE-Balcan’il’i di Vestu, primulu di aestă turlie tru ultimil’i 15 an’i. Fu confirmată perspectiva europeană a ţilor şase ţări din zona a Blacan’ilor di Vestu şi lâ si promise un agiutor di circa 10 miliarde di euro investiţii tru proiecte energhetiţe şi di infrastructură. Preşedintile român, Klaus Iohannis, evidenţie, la Sofia, importanţa proiectilor tru domeniile a conectivitatil’ei, a infrastructurâl’ei, a energhiilei şi reţealilor digitale trâ creaştirea a convergenţâlei întră UE şi reghiunea Balcan’ilor di Vestu, inclusiv pri-tru acordarea a unui impulsu a strateghiilor macroreghionale, pricum Strateghia UE trâ Reghiunea a Dunăril’ei. Preşedintile a Româniilei aduse aminte, totunăoară, că ţara noastră va găzduiască tru mai 2019 Summitulu di la Sibiu mutrinda v’initorulu a Europâl’ei şi sublinie faptul că ună Uniune puternică şi unită va poată să hibă şi trâ Balcan’il’i di Vestu ună ancoră solidă în direcţia reformilor şi a dezvoltaril’ei.

******************

Premierulu croat Andrei Plenkovici, la Bucureşti.

Premierulu român Viorica Dăncilă şi omologulu a l’ei croat, Andrei Plenkovici, semnară, vineri, la Bucureşti ună declaraţie di intenţie întră ţeale doauă guverne mutrinda consolidarea cooperaril’ei bilaterală tru domeniile a apăraril’ei şi securitatil’ei. Viorica Dăncilă precizăă că alte domenii di cooperare bilaterală va rămână în continuare educaţia, agricultura şi turismul. Tru arada lui, premierul croat sublinie că relaţiile bilaterale din ultima perioadă sunt multu bune şi lăximintile comerciale depăşiră 300 di milioane di euro. ȘŞefulu a Executivului di la Zagreb avu discuţii oficiale șşi cu preşedintile Klaus Iohannis.

*****************

Mutarea ambasadâlei a li Românie di la Tel Aviv la Ierusalim, tru atenţia autorităţâlor di la Bucureşti.

Ministerulu român di Externe u vidzu decizia autorităţâlor di la Ramallah tra sâ-l chl’eamă di urgenţă trâ consultări ambasadorulu palestinian di la Bucureşti şi subliniadză necesitatea a evitaril’ei a i ţi acţiun’i care să poată să compromită procesulu di pace. MAE consiideră că easte nevol’ie di un dialog politic susţânut șşi reitereadză poziţia principială a li Românie mutrinda soluţia a existenţâl’ei a ţilor doauă state, Israel șş Palestina, care să conv’iţuiască în pace șşi securitate, să bâneadză deadun. Ministerulu di Externe a Autoritatil’ei Palestiniană (ANP) îl chl’imăă nâpoi pi ambasadorulu a l’ei la Bucreşti tru contextul în care România fu una di ţările care blocară declaraţia comună a UE referitoare la relocarea di cătră statile membre a misiun’ilor diplomatiţe di la Tel Aviv, la Ierusalim. Chestiunea a relocaril’ei a li ambasadă fu discutată di preşedintile Klaus Iohannis şi premierulu Viorica Dăncilă. ȘŞefulu a statului sublinie obligativitatea ca politica externă a Româniilei să si facă maşi tru interesulu a ţarâl’ei, iar tensiun’ile interne pi teme di politică externă să dânâsească imediat. Tru arada l’ei, Viorica Dăncilă declarăă, în calitate di şef a Executivului, principala l’ei responsabilitate easte bâfarea tru practichie a programului di guvernare, inclusiv a capitolului dedicat a politicâl’ei externă. Ligat di acestu subiectu, preşedintele PNL(opoziţie), Ludovic Orban, feaţe ună plândzire penală contra premierului Viorica Dăncilă şi a liderului PSD, Liviu Dragnea, pi care îl’i acuzăă di analtă trădare, respectiv, di divulgarea di informaţii secrete di stat.

****************

Nale misuri trâ stimularea investiţiilor tru economia românească.

Guvernul di la Bucureşti va adooptă, tru şcurtu chiro, nale misuri trâ stimularea investiţiilor majore tru economia românească, declarăă premierulu Viorica Dăncilă. Ea preciză că Executivulu urmăreaşte ca, anulu aestua, nivelulu a investiţiilor xeane să atingă/agiungă un miliardu di euro. Creaştirea a economil’ei a li Românie din primulu trimestru a luştui an, di 4,2%, easte a ţinţea di-tru UE, un nivel dublu faţă di media comunitară, deade hâbare vicepremierulu Viorel Stefan. El dzâse că si urmăreaşte ca investiţiile să repreziintă motorul principal a dezvoltaril’ei. Pi di altă parte, la bugetulu di stat va hibă mai mulţâ pâradz care vor permită ahât finanţarea di investiţii, cât şi servicii publiţe mai bune, mai spuse Viorel Ştefan.

********************

Jurnalistul şi comentatorulu sportiv Cristian Ţopescu șşi reghizorulu di teatru șşi filmi, Lucian Pintilie, pi calea dit sone.

Sportivi, antrenori, comentatori sportivi, actori şi oamin’i simpli, l’i-adusiră un ultim omagiu/tim’ie a fostului mare comentator sportiv român Cristian Ţopescu, care muri, marţâ, la 81 di an’i, într-un spital di Bucureşti. Tru lunga lui carieră la Televiziunea publică, la care arhiusi, ca reporter, tru 1967, el adunăă priste 5.000 di transmisii în direct, di la Giocurile Olimpiţe, Campionate Mondiale şi Europeane. Tru semnu di apreciare trâ activitatea lui, apruche Ordinulu Naţional “Steaua României” în grad di Cavaler şi, tutnâoară, apruche titlul di Cetăţean di onoare a Capitalâl’ei. Ună altă numă mare – regizorulu român di teatru șşi filmu Lucian Pintilie – muri, m’iercuri, la 84 di an’i. El si remarcăă, de-a lungul a carierâl’ei, printr-ună viziune critică asupra lumil’ei, un stil inedit, curajos şi sarcastic. Are montată spectacole antologhiţe pricum “Livada/gârdina cu vişin’i” (1967) sau “Revizorul” (1972), interzis di cenzura comunista după a treia reprezentaţie. Lucian Pintilie realizăă șşi pelicule memorabile pricum “Reconstituirea”; “Câţe trag cloputele Mitică”, filme şi eale interzise în perioada comunistă. Tru 1973 fudzii la Paris iu șîşi continuăă cariera, montânda ama spectacole remarcabile șşi tru Ghermănie, Anglia ică SUA. După câdearea comunismului, si turnă în ţară şi realizăă ună serie di filme, tru care “Balanţa” (1992), “Ună veară di niagârşire” (1994) șşi “Para Tardziu/Multu amânat”(1996), toate treile incluse tru selecţia oficială di la Cannes.

Autor: Mihai Pelin

Armânipsire: Hristu Steriu