Eveniment Top 18.07.2015

Vizitâ di turlii ofiţialâ a prezidentului Klaus Iohannis tu Spania

Corina Cristea, 17.07.2015, 12:28

Vizitâ di turlii ofiţialâ a prezidentului Klaus Iohannis tu Spania

Prezidentul Klaus Iohannis dusi, tu ahurhita a stâmânl’ei, t-unâ vizitâ ofiţialâ tu Spania. Moaubeţli cu vâsâl’ielu Felipe al VI-lea ş-cu premierlu Mariano Rajoy furâ prota ti lucrul deadun tu ţi mutreaşti icunumia şi catandisea a comunitatâl’ei româneascâ dit Spania.

Caplu ali vâsâlii adusi aminti că, tu inşita a anlui ţi tricu, investiţiili spanioli tru Românii tricurâ di 1,3 miliardi di euro şi s-aspusi ti unâ prezenţâ ş-cama mari a aluştor, maxus tu domenii cum suntu energia, industria icâ agricultura. Şi vâsâl’ielu Felipe al VI-lea dzâsi că Bucureştiul axizeaşti intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, ti tuti eforturili ţi li adră România, dit loclu a ei di sinur externu ali Uniuni.

Premierlu Mariano Rajoy alâvdă turlia cum s-andeapsirâ, cum s-integrarâ aţei vârâ milion di român’i cari aleapsirţ s-bâneadzâ tu vâsâlia lor, ama ş-rolu aluştor tu icunumia spaniolâ.

Cându zburâ cu reprezentanţâ dit comunitatea româneascâ, Klaus Iohannis lâ dzâsi aluştor că la nivelu a administraţil’ei prezidenţialâ s-ahurhi minduirea ti unâ viziuni cama limpidâ mutrinda diaspora.

Klaus Iohannis tu Sârbii

Gioi, caplu a craturlui român dusi tu Sârbia viţinâ, pi cari u tin’iseaşti ca hiindaei un soţ di turlii strategicâ tu regiuni. Moaubeţli cu omologlu sârbu, Tomislav Nikolići, cu prot-ministurlu Aleksandar Vučići şi cu prezidentul a Parlamentului, Maja Gojkovići, furâ ma multu ti stabilitatea regionalâ, lucrul deadun ti icunumii, integrarea europenâ ali Sârbii şi catandisea a minoritatâl’ei româneascâ. România şi Sârbia caftâ s-lucreadzâ deadun ti ma multi proiecti – dzâsi prezidentul Klaus Iohannis, iar domeniili suntu infrastructura, cooperarea transfrontalierâ şi interconectarea energeticâ.

Caplu a statlui ma dzâsi că România andrupaşti perspectiva europeanâ ali Sârbii şi ari nâdia ca pâzâripserli di intrari tu UE s-ahurheascţ estan. Ma multu, Bucureştiulu va s-agiutâ Belgradlu tu aestu proţes.

Catandisea a minoritatâl’ei româneascâ dit Sârbii, ti a curi îndrepturi Bucureştiul s-alumtâ dipriunâ, fu un lucru di mari simasii ti aestâ vizitâ. Klaus Iohannis spusi ş-că minoritatea româneascâ di aclo lipseaşti s-hârseascâ di tuti îndrepturli dit documentili internaţionali, icâ s-hibâ zborlu ti reprezentari, acţes la educaţii, serviţiu di turlii religioasâ icâ presa di limba dadâ.

Grevâ a controlorilor di trafic

Ma multi zboruri programati N’iercuri, tu prota parti a dzuâl’ei, pi aeroportul internaţional Henri Coandâ di Bucureşti furâ asparti di unâ grevâ di avertismentu di dauâ sâhăţ a controlorlor di trafic aerian.

Prit aţeali ţi caftâ ei easti ţi adrarea a unui nău contractu colectiv di lucru, afirearea a lucrâtorilor, sicuritatea a traficlui aerian, ama şi alti îndrepturi, cum easti aţl ligat di ilikia di pensionari.

Patronatlu şi sindicatlu lipseaşti s-ducâ pânâ Marţâ, 21 di Alunar, ti limpidzari şi soluţii ti câftărli a sindicatilor.

Nău ministru la Transporturi

Iulian Matache easti, di stâmâna aestâ, năulu titular la Ministerlu a Transporturilor. Ma ninti secretar di stat tu idyul minister, Matache fu aţea de-a dauâ pripuneari a premierlui Victor Ponta, dupu ţi prezidentul nu-l apruchie pi Mihai-Viorel Fifor tu aestâ ipotisi, spunândalui că aestu dit soni nu ai experienţa di cari easti anaghi.

Iulian Matache îi ţâni loclu la Transporturi al Ioan Rus, cari inşi di pi ipotisi dupu ma multi zboarâ ţi furâ vidzuti ca hiindalor dip jignitoari la român’ii cari lucreadzâ tru xeani şi la fumeili aluştor armasi tu vâsâlii.

Inşearea a premierului Victor Ponta dit ipotisea di prezidentu al PSD

Cap al soţial-democraţlor dit Şcurtu 2010, premierlu Victor Ponta aleapsi s-iasâ dit cathi ipotisi ţi u avea tu PSD pânâ cându va ş-aspunâ lipsa di câbati mutrinda faptili di aruşfeti ti cari-l caftâ DNA.

Premierlu easti tora câftat penal t-un dosar mutrinda minduieri di arâdeari tu acti sum anyrâpseari privată, agiutor la evaziuni fiscalâ şi larea di pâradz, lucri ţi li ari adratâ cându eara avucat şi cari mutrescu un dosar tu cari prota câbati îi si aduţi a soţlui a lui di partid, senatorlu Dan Şova, ma ninti ministru la Transporturi tu guvernul Ponta.

Prezidentul Klaus Iohannis şi opoziţia di dreapta îi câftarâ s-iasâ dip di pi ipotisi ta s-nu aspargâ imaginii ali vâsâlii. Tora, di oarâ, ipotisea di prezidentu al PSD u ari Rovana Plumb, aţea cari asiguripsi ipotisea ş-tu chirolu cându, stâmân’ili ţi tricurâ, Victor Ponta fu vgat di vâsâlii ta s-opereadzâ la dzânucl’iu tu Turchii.

Turnat tu Românii, premierlu fu audiat di procurorl’ii antiaruşfeti cari câftarâ sechestru asigurător pi avearea a lui.

Catandisea dit Gârţii

Ministurlu român di Externi, Bogdan Aurescu, apruchie achicâsearea isturicâ mutrinda năulu program di agiutor finanţiar ti Gârţii.

Aurescu adusi aminti că, tu chirolu a crizâl’ei gârţeascâ, Bucureştilu avu nâdia s-aflâ nai ma buna soluţii ti yinitorlu european ali Gârţii. Lideril’ii dit zonei euro agiumsirâ, stâmâna aestâ, la un acordu isturic mutrinda un nău program di agiutor ti aestâ vâsâlii, tu sinfuniili tu cari Atena eara tu piriculu s-iasâ dit uniunea monetarâ.

Parlamentul gârţescu apruchie tu noaptea di N’iercuri câtâ Gioi meatrili di alâxeari câftati di creditori, dupu baia moaubeţ apreasi ş-ti furn’ia a protestilor contra-austeritati di pi sucăchili di Atena. Meatirli icunumiţi greali câftati di finanţatorl’ii internaţionali mutrescu, prota, crişteri di taxi şi criştearea ali ilikii di pensionari.

Armânipsearea: Cristina Mina