Eveniment Top – 18.05.2013
Năi procurori la cumândisearea a Parchetlui General, ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti şi a DIICOT
Dupu un lungu chiro di interimat, năii procurori di la Ministerlu Public dit România intrarâ pi ipotisi, aestâ stâmânâ, dupu ţi prezidentul ali vâsâlii, Traian Băsescu, apruchie decretili di bâgari tu aesti ipotisi. Caplu a statlui, ama şi premierlu Victor Ponta aşteaptâ di la aeşţâ şasi procurori ţi suntu tora la cumândisearea a Parchetului General, ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti şi a DIICOT s-hibâ îndrepţâ s-zburascâ multi limpidi şi s-agiutâ la criştearea mutrinda alumta cu aruşfetea. Prezidentul Traian Băsescu dzâsi: “Zborlu a meu, ţi lâ câftai io a năilor procurori fu s-adarâ lucru deadun, s-adarâ unâ sutsatâ. Doilu lucru ţi-l câftai fu s-agiutâ la criştearea a nivelui di eficienţâ, ama şi a nivelui mutrinda alumta cu aruşfetea. maxus la nivel analtu. Treilu lucru ţi-l voi di la ei easti alumta contra a vâtâmărilor organizati.” Şi premierlu Victor Ponta lâ dzâsi aţilor şasi procurori s-bagâ tu practico nomlu, ti cathi om – nu conteadzâ di iu easti – şi s-nu da cali a ingerinţi politiţi mutrinda activitatea lor. Victor Ponta: “N-aveţ niţi unâ borgi la canâ, niţi la aţel cari vâ pripusi ti ipotisea tu cari hiţ, niţi la aţel cari vâ numânâsi, şi niţi la aţei ţi nu vâ apruchiarâ. Goala, unica, borgi ţi u aveţ voi easti ligatâ di bâgarea tu practico a nomlui, lipseaşti s-hiţ cât ma serţâ tu ţi mutreaşti aestu lucru. Ie, easti un contextu multu favorabil ti voi: stabilitati dupi un lungu chiro di interimat. Comisia Europeanâ pistipseaşti câ easti importantu ca naua cumândiseari a Parchetilor s-aratâ sârţâl’i şi independenţâ.” Executivlu comunitar zburâ andicra di importanţa aluştor instituţii şi a cumândisearâl’ei a lor ti statlu di îndrept şi ti pistusinea tu sistemlu di giustiţii dit Românii, ţi easti sum monitorizari ahoriea dit 2007, anlu di intrati tu UE. Comisia Europeanâ alâvdă multu şi activitatea a procurorilor di nâinti, cari agiutarâ la condamnarea a nâscântor oficialităţ di grad analtu, inclusiv a premierlui di nâinti, Adrian Năstase.
Leyla Cheamil, 17.05.2013, 13:31
România înreghistră crişteari icunumicâ estan, iara UE intră tu recesiuni
Institutlu Naţional di Statisticâ di Bucureşti hâbârisi că România avu, tu proţii trei meşi di estan, unâ crişteari icunumicâ di 0,5%, andicra di aţei dit soni trei meşi dit 2012. Andicra şi di proţl’ii trei meşi a anlui ţi tricu, Produslu Internu Brut criscu cu 2,1%. Autorităţili di Bucureşti estimeadză, ti anlu aestu, unâ crişteari a PIB di 1,6%, niham cama pisti nivelu di 1,5% ţi lu anticipă Fondul Monetar Internaţional. UE intră, pi di altâ parti, tu recesiuni tu protlu trimestru, iara zona euro s-dusi ninti câtâ nai ma mari scâdeari icunumicâ, di la ahurhita fi ufiliseari a monedâl’ei unice, tu 1999. IcunumiaUE scâdzu cu 0,1% tu proţl’ii trei meşi a anlui andicra di aţei trei meşi di nâinti, cându contracţia fu di 0,5%. Tu recesiuni intră şi icunumia franceză, daua ca mărime dit zona euro, cu unâ contracţii di 0,2% tu protlu trimestru, iara Italia, aţea de-a treia icunumii dit zona euro, înreghistră şapti trimestri di n’icşurari a PIB.
România lipseaşti s-aibâ unâ strategii agricolâ pi chiro lungu, dzâsi, Bucuresti, comisarlu european ti Agricultură, Dacian Cioloş
Prezentu Bucureşti, la Conferinţa Naţionalâ a Agricultorilor, comisarlu european ti Agriculturâ, Dacian Ciolos, spusi că România lipseaşti s-aibâ, tu ţi mutreaşti aestâ domeni, unâ strategii pi chiro lungu, cari s-aducâ tu un loc soluţii limpidzâ şi lişor di bâgat tu practico. Pi di altâ parti, el mai dzâsi câ România easti uniclu stat membru al UE ţi nu ari organizaţii agricoli naţionali reprezentati tu confederaţiili europeani. Tut la Conferinţa a Agricultorilor, Dacian Cioloş estimă că România poati s-hibâ un giucâtor importantu pi pâzarea europeanâ di cereali. Uidisit cu Cartea Albâ a Consiliului a Investitorilor Xen’ii, vâsâlia easti pi loclu 5 tu UE mutrinda terenlu, loclu arabil, ama agiutâ cu ma pţân di 3 procenti la producţia agricolâ ali Uniuni.
Năulu nom mutrinda darea nâpoi a proprietăţilor luati di comunişţâ fu apruchiat.
Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, apruchie, stâmâna aestâ, năulu nom di ayuniseari a proceslui di dari nâpoi a proprietăţilor luati zorlea tu chirolu a reghimlui comunistu. Aestu nom s-întimil’eadzâ pi trei prinţipii: restituirea tu naturâ a proprietăţlor, aclo iu s-poati aestu lucru, despăgubirea tu rati di cathi an şi impozitarea a îndrepturilor litigioasi cu 85%. Reprezentanţâl’ii a proprietarilor s-aspusirâ anvirinaţ câ nu furâ consultaţ tu ţi mutreaşti bâgarea tu practico a aluştor nomuri şi nu pistipsescu câ aesti va s-aducâ unâ bunâ rezolvari ti aţei a curi lâ si luarâ zorlea casili tu chirolu comunistu. Tu minduita a executivlui, România pâlti deja despăgubiri – a proprietarilor di ma ninti – di vârâ ţinţi miliardi di euro, ama ari şi câftări di pâlteari ti nica optu miliardi.
Privatizarea CFR Marfa ahurhi disnău, dupu ţi nu amintă prota oara
Unâ dintrâ meatrili asumati di Guvernu tu acordul preventiv simnat cu FMl tu 2011 — privatizarea CFR Marfa, companii ţi chiru mulltâ pâradz, ahurhi disnău gioi. Nâinti, comisia di privatizari dit Ministerlu a Transporturilor avea hâbârisitâ câ niţi unlu dintrâ aţei trei investitori cari aveau pitricutâ documentaţia di participari, nu agiunsi ti etapa yinitoari aluştui proces. Ministerlu alâsa cama habini niscânti sinfunii mutrinda participarea la licitaţii. Aşi, nivelu a ţifrâl’ei di afaceri fu n’icşurat di ţinţi ori, di la 100 di milioani di euro, la 20 di milioani di euro, ama nu fu alâxit pâhălu di ahurheari di 180 milioane di euro.
Militar român agudit tu teatrul di operatiun’i dit Afganistan – decorat
Un militar român, agudit – cu un an nâinti – tu unâ misiuni dit Afganistan, dupu unâ explozii improvizatâ, fu decorat la turnarea a lui tu vâsâlii di caplu a statlui şi di ministrul ali Apărari. A plutonierlui Florinel Enache îi si deadirâ dauâ distincţii: Medalia Naţionalâ Serviciul Credincios clasa I şi Emblema di Onoari a Armatâl’ei ali Românii. El şidzu tu anlu ţi tricu tu un spital dit Statili Uniti, iu fu vizitat di prezidentul american Barack Obama.
Armâneaşti: Cristina Mina
Audio–>
