Eveniment Top

Bitisi di banâ Doina Cornea — simbol a rezistenţâl’ei anticomunistă

Corina Cristea, 07.05.2018, 21:45

Bitisi di banâ Doina Cornea — simbol a rezistenţâl’ei anticomunistă

Simbolul a rezistenţâl’ei anticomunistă din România, Doinea Cornea, bitisi di bană tru noaptea di joi spri vineri, după ună lungă suferinţă. Născută/faptă ninte cu aproapea 89 di an’i într-ună familie cu analte valori morale şi relighioase, Doina Cornea fu cadru universitar la catedra di limbă franceză a Universitatil’ei Babeş-Bolyai di Cluj(nord-vest), iar tru an’il’i 80 deveni/agiumse cunoscută trâ critiţâle a l’ei publiţe îndriptate contra a reghimului comunistu. Scrisorile a l’ie au fură difuzate di posturile internaţionale di radio cu emisiun’i în limba română şi dusiră la iritarea ofiţial’ilor di la Bucureşti. Di aţea aform’ie, Doina Cornea fu avinată di la universitate, arestată şi bătută di oamin’il’i a Securitatil’ei comunistă. La revoluţia anticomunistă di-tru 1989, ea deveni/agiumse ună di figurile chentrale a evenimentelor di-tru andreu. Fu anamisa di primele personalităţ care protestară contra a manierâl’ei tru care Frontul a Salvaril’ei Naţională, apăru după aruvuirea dictaturâl’ei, administrăă ţara şi demisionăă din conduţirea chentrală a formaţiunil’ei politică. Papa Ioan Paul al II-lea u decoră cu Ordinulu “Sâmtul Grigore ţel Marile”, iar di la Regele Mihai apruche Cruţea Casâl’ei Regală a Româniil’ei. Doina Cornea mai fu decorată cu Ordinulu “Steaua Româniil’ei” şi apruche şi Leghiunea di Onoare din partea Franţâl’ei.

***********************

Nomurile a li justiţie, nâpoi la CCR

Preşedintile a Româniil’ei, Klaus Iohannis, lo apofase să pitreacă nâpoi la Curtea Constituţională legile a li justiţie adoptate tora aghon’ea. Tricute tru mare avrapă prin parlamentu tru mesulu decembrie, în forma propusă di coaliţia majoritară PSD — ALDE, nomurile avea agiumtă la promulgare. Preşedintile Iohannis anunţăă, ama, că pitreaţe legile la Curte şi că va sesizeadză Comisia di la Veneţia tru ţi mutreaşte conţânutulu a pachetului leghislativ. Uidisit cu spusa şefului statului, legile nu sunt acutotalui adecvate niţe a cadrului constituţional internu şi niţe a standardilor europeane tru aţea ţi mutreaşte statutulu a maghistraţâlor; organizarea giudicătorească şi funcţionarea Consiliului Superior a Maghistraturâl’ei. Klaus Iohannis aprecie că nalile pruvideri fragilizeadză statutulu a procurorului şi că există riscul tra să hibă blocat actul di justiţie. Tru tut aţeluşi chiro, mai spune preşedintile, sunt create structuri ţi au scupolu să timoreadză/aspară maghistraţâl’i, hiinda eliminate, pi di altă parte, garanţii a independenţâl’ei organizatorică a justiţil’ei, pri-tru creaştirea a rolului a ministrului a li justiţie în detrimentul CSM. Coaliţia la puteare consiideră că pri-tru aestu demersu şefulu a statului urmăreaşte să amână bâgarea tru practichie a legilor a li justiţie. Opoziţia salutăă, ama, decizia a preşedintelui şi solicităă demisia ministrului a li Justiţie, Tudorel Toader. Tru Parlamentu, Comisia specială trâ Nomurile a li Justiţie arhiusi dezbaterile generale asupra modificarilor a Codului Penal, Codului di Procedură Penală şi Codului di Procedură Civilă.

**********************

Previziun’i economiţe

Comisia Europeană li ţânu aşi cum eara eale estimările referitoare la creaştirea a economiil’ei a li Românie anulu aestua la 4,5%, ama trâ 2019 si aşteptă la unâ prighâlisire/faţire mai m’ică a avansului a Produsului Internu Brut la 3,9 procente, uidisit a previziun’ilor economiţe di primuveară, publicate gioi. Comisia semnaleadză şi faptul că deficitulu bugetar va agiungă la 3,4% di PIB tru 2018, aestă creaştire semnificativă hiinda influenţată di majorările salariale di-tru sectorulu public. Tru tut aţeluşi chiro, inflaţia, pi creaştire di la bitisita a lu 2017, va să îşi ţânâ tendinţa, ama va să si tempereadză tru vârâ misură tru 2019. La nivelul a Uniunil’ei, Europa si bucură/si hârâseaşte în continuare di ună creaştire economică solidă, care agiutăă la reduţirea a şomajului la ţel mai m’iculu nivel di-tru ultimil’i 10 an’i, anunţăă comisarulu european trâ afaceri economiţe şi financiare, Pierre Moscovici. Economia UE şi economia di-tru zona euro va contiinuă să crească în riitmu susţânut cu 2,3% anulu aestua şi cu 2% tru 2019, aţea ţi confiirmă diagnosticulu că nu him într-ună fază maşi di relansare economică, că him într-ună fază di expansiune solidă şi solid instalată, spun aţel’i die la Bruxelles.

***************

DZuua Mondială a Libertatil’ei a li Presă

3 mai – DZuua Mondială a Libertatil’ei a Presâl’ei fu marcată în toată lumea pri-tru numeroase evenimente. Tru mesajulu a lui, secretarulu gheneral a ONU, Antonio Guterres, sublinie că promovarea a unei presă liberă repreziintă îndreptul a tutulor tra să cunoască averulu. Tru an’il’i di ma nâpoi, ama, mass-media avură parte di tot mai multe provocări, pricum aţea ţi fu numit “fake news”, tru niscânte/unile ţări, ninca şi instituţii di prestigiu hiinda acuzate că promoveadză aestu fenomen. Mai multu, uidisit a ediţil’ei di-tru 2018 a clasamentului mondial a libertatil’ei a presâl’ei, stabilit di organizaţia Reporteri Fără Frontiere, si consemneadză ună creaştire a sentimentilor di ahte/di ură sau ostilitate faţă di jurnalişti. DZuua Mondială a Libertatil’ei a Presâl’ei easte şi unâ araste trâ aduţire un omagiu/unâ alâvdare a jurnaliştilor care şi-au chirută bana tru chirolu a exercitaril’ei a li profesie. Uidisit a ţilui mai recentul bilanţu, 65 di jurnalişti furâ vâtâmaţ/ ucişi tru 2017, la nivel mondial. În România, ţel mai recentul raportu di specialitate, lansat di Active Watch, spune că mass-media di la noi ninca sunt ufilisite trâ propagandă, dezinformare şi intoxicare. Tru clasamentul global a libertatil’ei a presâl’ei, România easte pi loculu 44, ma nintea/ în faţa a Statilor Unite şi a Italil’eei ama după Coreea di Sud.

Autor: Corina Cristea

Armânipsire: Hristu Steriu