Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top

Bitisi di banâ Doina Cornea — simbol a rezistenţâl’ei anticomunistă

Eveniment Top
Eveniment Top

, 07.05.2018, 21:45


Simbolul a rezistenţâl’ei anticomunistă din România, Doinea Cornea, bitisi di bană tru noaptea di joi spri vineri, după ună lungă suferinţă. Născută/faptă ninte cu aproapea 89 di an’i într-ună familie cu analte valori morale şi relighioase, Doina Cornea fu cadru universitar la catedra di limbă franceză a Universitatil’ei Babeş-Bolyai di Cluj(nord-vest), iar tru an’il’i 80 deveni/agiumse cunoscută trâ critiţâle a l’ei publiţe îndriptate contra a reghimului comunistu. Scrisorile a l’ie au fură difuzate di posturile internaţionale di radio cu emisiun’i în limba română şi dusiră la iritarea ofiţial’ilor di la Bucureşti. Di aţea aform’ie, Doina Cornea fu avinată di la universitate, arestată şi bătută di oamin’il’i a Securitatil’ei comunistă. La revoluţia anticomunistă di-tru 1989, ea deveni/agiumse ună di figurile chentrale a evenimentelor di-tru andreu. Fu anamisa di primele personalităţ care protestară contra a manierâl’ei tru care Frontul a Salvaril’ei Naţională, apăru după aruvuirea dictaturâl’ei, administrăă ţara şi demisionăă din conduţirea chentrală a formaţiunil’ei politică. Papa Ioan Paul al II-lea u decoră cu Ordinulu “Sâmtul Grigore ţel Marile”, iar di la Regele Mihai apruche Cruţea Casâl’ei Regală a Româniil’ei. Doina Cornea mai fu decorată cu Ordinulu “Steaua Româniil’ei” şi apruche şi Leghiunea di Onoare din partea Franţâl’ei.


***********************


Nomurile a li justiţie, nâpoi la CCR


Preşedintile a Româniil’ei, Klaus Iohannis, lo apofase să pitreacă nâpoi la Curtea Constituţională legile a li justiţie adoptate tora aghon’ea. Tricute tru mare avrapă prin parlamentu tru mesulu decembrie, în forma propusă di coaliţia majoritară PSD — ALDE, nomurile avea agiumtă la promulgare. Preşedintile Iohannis anunţăă, ama, că pitreaţe legile la Curte şi că va sesizeadză Comisia di la Veneţia tru ţi mutreaşte conţânutulu a pachetului leghislativ. Uidisit cu spusa şefului statului, legile nu sunt acutotalui adecvate niţe a cadrului constituţional internu şi niţe a standardilor europeane tru aţea ţi mutreaşte statutulu a maghistraţâlor; organizarea giudicătorească şi funcţionarea Consiliului Superior a Maghistraturâl’ei. Klaus Iohannis aprecie că nalile pruvideri fragilizeadză statutulu a procurorului şi că există riscul tra să hibă blocat actul di justiţie. Tru tut aţeluşi chiro, mai spune preşedintile, sunt create structuri ţi au scupolu să timoreadză/aspară maghistraţâl’i, hiinda eliminate, pi di altă parte, garanţii a independenţâl’ei organizatorică a justiţil’ei, pri-tru creaştirea a rolului a ministrului a li justiţie în detrimentul CSM. Coaliţia la puteare consiideră că pri-tru aestu demersu şefulu a statului urmăreaşte să amână bâgarea tru practichie a legilor a li justiţie. Opoziţia salutăă, ama, decizia a preşedintelui şi solicităă demisia ministrului a li Justiţie, Tudorel Toader. Tru Parlamentu, Comisia specială trâ Nomurile a li Justiţie arhiusi dezbaterile generale asupra modificarilor a Codului Penal, Codului di Procedură Penală şi Codului di Procedură Civilă.


**********************


Previziun’i economiţe


Comisia Europeană li ţânu aşi cum eara eale estimările referitoare la creaştirea a economiil’ei a li Românie anulu aestua la 4,5%, ama trâ 2019 si aşteptă la unâ prighâlisire/faţire mai m’ică a avansului a Produsului Internu Brut la 3,9 procente, uidisit a previziun’ilor economiţe di primuveară, publicate gioi. Comisia semnaleadză şi faptul că deficitulu bugetar va agiungă la 3,4% di PIB tru 2018, aestă creaştire semnificativă hiinda influenţată di majorările salariale di-tru sectorulu public. Tru tut aţeluşi chiro, inflaţia, pi creaştire di la bitisita a lu 2017, va să îşi ţânâ tendinţa, ama va să si tempereadză tru vârâ misură tru 2019. La nivelul a Uniunil’ei, Europa si bucură/si hârâseaşte în continuare di ună creaştire economică solidă, care agiutăă la reduţirea a şomajului la ţel mai m’iculu nivel di-tru ultimil’i 10 an’i, anunţăă comisarulu european trâ afaceri economiţe şi financiare, Pierre Moscovici. Economia UE şi economia di-tru zona euro va contiinuă să crească în riitmu susţânut cu 2,3% anulu aestua şi cu 2% tru 2019, aţea ţi confiirmă diagnosticulu că nu him într-ună fază maşi di relansare economică, că him într-ună fază di expansiune solidă şi solid instalată, spun aţel’i die la Bruxelles.


***************


DZuua Mondială a Libertatil’ei a li Presă


3 mai – DZuua Mondială a Libertatil’ei a Presâl’ei fu marcată în toată lumea pri-tru numeroase evenimente. Tru mesajulu a lui, secretarulu gheneral a ONU, Antonio Guterres, sublinie că promovarea a unei presă liberă repreziintă îndreptul a tutulor tra să cunoască averulu. Tru an’il’i di ma nâpoi, ama, mass-media avură parte di tot mai multe provocări, pricum aţea ţi fu numit “fake news”, tru niscânte/unile ţări, ninca şi instituţii di prestigiu hiinda acuzate că promoveadză aestu fenomen. Mai multu, uidisit a ediţil’ei di-tru 2018 a clasamentului mondial a libertatil’ei a presâl’ei, stabilit di organizaţia Reporteri Fără Frontiere, si consemneadză ună creaştire a sentimentilor di ahte/di ură sau ostilitate faţă di jurnalişti. DZuua Mondială a Libertatil’ei a Presâl’ei easte şi unâ araste trâ aduţire un omagiu/unâ alâvdare a jurnaliştilor care şi-au chirută bana tru chirolu a exercitaril’ei a li profesie. Uidisit a ţilui mai recentul bilanţu, 65 di jurnalişti furâ vâtâmaţ/ ucişi tru 2017, la nivel mondial. În România, ţel mai recentul raportu di specialitate, lansat di Active Watch, spune că mass-media di la noi ninca sunt ufilisite trâ propagandă, dezinformare şi intoxicare. Tru clasamentul global a libertatil’ei a presâl’ei, România easte pi loculu 44, ma nintea/ în faţa a Statilor Unite şi a Italil’eei ama după Coreea di Sud.


Autor: Corina Cristea


Armânipsire: Hristu Steriu

Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company