Eveniment Top – 17.10.2015
România la Consiliu European di toamnâ di Bruxelles
România Internațional, 16.10.2015, 13:08
România la Consiliu European di toamnâ di Bruxelles
Prezidentul român, Klaus Iohannis, dusi, Gioi, Bruxelles, anamisa di liderl’ii UE, la Consiliu European di toamnâ, iu sâ zburâ di catandisea a imigranţâlor şi sicuritatea a sinurilor ali Uniuni.
Prota, aestâ andamusi lipsea s-tindâ pi dauâ dzâli, ama ea s-bitisi Gioi noaptea, cu hâbarea a unâl’ei achicâsari di prinţipiu întrâ UE şi Turchia, tu ţi mutreaşti valu di imigranţâ ţi yin câtâ Europa. Ti agiutorlu a Ankaral’ei mutrinda dânâsearea a migranţâlor, liderl’ii europen’i tâcsirâ a aliştei vâsâlii libiralizarea a regimlui di vizi, agiutor, asistenţâ finanţiarâ şi dişcl’idearea a nâscântor năi pâzâripseri ti intrarea tu UE, proţes ţi easti dânâsit tora.
Turchia, vâsâlii ţi easti vidzutâ ca hiindaei prota intrari a adunarâl’ei di imigranţâ cari yin di Siria viţinâ, ţâni tora aproapea dauâ milioani di refugiaţ sirien’i. Tu idyul chiro, liderl’ii europen’i apufusirâ s-alâxeascâ sinurli externi ali Uniuni şi s-aflâ andridzearea a problemilor ţi vinirâ unâoarâ cu criza umanitarâ ahurhita di polimlu dit Siria.
Subiectul a refugiaţlor şi tuti alâxerli dit UE furâ zburâti ninti di summit di caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis, cu prezidentul a Parlamentului European, Martin Schulz. Iohannis dzâsi că problema a migraţil’ei lipseaşti s-hibâ mutritâ ghini, iara UE lipseaşti s-lucreadzâ deadun cu vâsâlii di iu yin refugiaţl’ii şi s-andrupascâ vâsâliili di tranzit, cum easti Turchia, ama şi vâsâliili cari ţân tora refugiaţ.
Năulu ambasador american la Bucureşti – zboarâ ti alumta contra a aruşfetâl’ei şi-mprustarea a mediului icunumic dit Românii
România adră baia lucri buni mutrinda alumta contra a aruşfetâl’ei şi-mprustarea ali icunumii, dzâsi năulu ambasador ali SUA la Bucureşti, Hans Klemm, la unâ andamusi pi temi icunumiţi andreaptâ Bucureşti. El spusi că Romania ari tut ţi lipseaşti ta s-hibâ un loc ti investitori tu zonâ si lipseaşti s-şi scoatâ tu miydani tuti avantajili di turlii strategicâ. Pi di altâ parti, ambasadorlu american dzâsi că lipseaşti ş-scâdearea susto a influenţâl’ei politicâ tu domenea icunumicâ.
El lâ spusi a politiţien’ilor român’i s-nu s-mai measticâ tu cumândisearea a companiilor di stat ta ş-scoatâ ei nâscânti benefiţii. Klemm lâ câftă, tu idyul chiro, a liderilor român’i, s-aibâ angâtan tu public di procurorl’ii cari îi mutrescu pi aţei a curi lâ si aduţi câbati di aruşfeti şi s-andrupascâ un sistem giudiţiar independentu.
România da un ampârmut a Republicâl’ei Moldova
Deputaţl’ii român’i apruchiarâ Achicâsearea di Asistenţâ finanţiarâ rambursabilâ cu un pâhă di 150 di milioani di euro ti Republica Moldova viţinâ. Ampârmutlu easti dat ti un chiro di 5 an’i, cu idyea dobândâ cu cari s-ampârmutâ România pi pâzărli ditru xeani.
Pâradzl’ii va s-hibâ pitricuţ tu trei etapi, iara prota, cu un pâhă di 60 di milioani di euro, va s-hibâ dat meslu ţi yini. Hiindalui Bucureşti cându fu apruchiatâ aestâ achicâseari, premierlu moldovean, Valeriu Streleţ, haristusi ali Românii ti andruparea a Chişinăului tu ma multi domenii. El dzâsi că aestu nău ampârmut va s-hibâ ufilisit ti alâxearea şi maxus ti modernizarea ali vâsâlii.
Premierlu român, Victor Ponta, exiyisi că-ntreaga grauâ catandisi di tora a Republicâl’ei Moldova vini ti furn’iea a purtatâl’ei ali Arusii la nâdiili europeani ali Chişinăului: Republica Moldova ari adzâ, tora, ananghi di un agiutor finanţiar pi cari nu poati s-lu ia di altuiuva, maşi di partea a noastâ, ta s-treacâ di un chiro greu, pi cari, vâ dzâc io, lu au maxus ti furn’iea a pideapsilor icunumiţi pi cari Federaţia Rusâ li bâgă tu practico – maşi ti un lucru, aţel că anlu ţi tricu, Republica Moldova anyrâpsi Achicâsearea di asoţieri la Uniunea Europeanâ.”
Valeriu Streleţ fu apruchiat şi di caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis, cari adusi aminti că Republica Moldova ari totna andrupari tu Românii.
Executivlu român da agiutor la pâltearea a borgilor fiscali restanti la bugetlu di stat
Persoanili fiziţi şi firmeli cari ş-pâltescu pânâ la 31 di Marţu 2016 borgili restanti la stat, va s-hârseascâ di scutearea a penalităţlor di amânari a pâlterilor, ama ş-di scutearea a unâl’ei parti dit dobândâ, uidisit cu unâ ordonanţâ di urgenţâ apruchiatâ, N’iercuri, di Guvernu.
Premierlu Victor Ponta vru s-spunâ ti aţea că nu easti zborlu di unâ achicâseari fiscalâ, ama ti un agiutor dat a aţilor ţo nu amintarâ s-şi pâlteascâ borgili la buget pânâ la 30 di Yismârciun 2015. Ta s-hârseascâ di pruviderli dit ordonanţâ, tuţ aţei ţi s-aflâ tu catandisea di ma-ndzeanâ lipsescu s-pitreacâ un câftari anyrâpsitâ la organlu fiscal di iu adarâ parti.
