Eveniment top – 17.01.2015

Acordu di turlii politicâ pi Apărari

România Internațional, 17.01.2015, 16:07

Năulu prezidentu ali României, Klaus Iohannis, amintă s-l’ia acordul di la tuti formaţiun’ili politiți reprezentati tu Legislativlu di Bucureşti, ti asiguripsearea, cathi an, ahurhinda dit anlu 2017 şi pânâ tu 2027, a nu ma pțân 2% dit PIB ti Apărari.

Apofasea, anyrâpsitâ Marţâ prit un documentu, yini pi timeilu a catandisâl’ei dit Ucraina viținâ. Membru a Uniunâl’ei Europeeanâ şi NATO, Bucureştiul nu lipseaști s-și bagâ timel’iu mași pi soțl’ii di turlii strategicâ ti asiguripsearea a securitatâl’ei, dzâți Klaus Iohannis: Avem borgea s-mutrim cu maturitati catandisea dit regiuni şi s-aspunem că him un popul responsabil. Ti ațea, dzâsim că lipseaști s-asiguripsim meatrili ți li va Armata ali Românii ta s-poatâ s-aibâ hâiri di pâradzl’ii mutrinda andridzerili icâ programili cu tehnicâ modernâ.

Iohannis pistipseaști că ași va s-poatâ s-hibâ asiguripsitâ predictibilitatea a hărgilor militari, maxus tu ți mutreaști andridzearea a programilor stratedziți di modernizari.

Prezidentul Klaus Iohannis la Bruxelles, tu prota vizitâ ofițialâ di cându intră pi ipotisi

Apofasea ali Românii mutrinda criștearea bugetlu a Armatâl’ei fu alâvdatâ di secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, la andamusea cu caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis.

Aestu dit soni adră unâ vizitâ ofițialâ Bruxelles — prota di cându intră pi ipotisi. La instituţiili europeani, Iohannis află, pi di altâ parti, andrupari ti integrarea ali Românii tu spaţilu di libirâ urdinari Schengen — scupo di politicâ externâ ti cari Bucureştiul tin’isi tuti criteriili ți îi si câftau, ama nica apruchiat ti furn’ia a borgilor a ei tu ți mutreaști alâxearea a giustâțil’ei.

Prezidentul Iohannis zburâ cu prezidentul ali Comisii Europeanâ, Jean-Claude Juncker, andicra di Mecanismul di Cooperari şi Vigl’ieari tu catandisea tu cari pisti-ndauâ dzâli va s-hibâ scos un nău raportu mutrinda vigl’iearea ali giustiții.

Klaus Iohannis: N-achicâsim că aestu lucru nâ da curagiu s-dzâțem spunem că tu yinitorl’ii an’i, tu chirolu a mandatilor a noasti, va s-bitisim multu ghini aestâ proțedurâ, câ țe România adră baia progresi tu împrustarea a instituţiilor ali vâsâlii, mutrinda bâgarea tu practico a reformilor structurali, tu împrustarea a statului di îndreptu şi împrustarea a indepedenţâl’ei ali giustiții.

Directorlu SRI, George Maior, îndauâ zboarâ mutrinda atentati tu Românii

Tu Românii, nu ari, tora, vârâ piricul mari mutrinda atentatili teroristi, furn’ii cu cari SRI nu pistipsi că lipseaști s-mutâ nivelu di alertâ, dupu atacurili dit Franţâ. Pi di altâ parti, bâgă tu practico îndauâ alti meatri, icâ ș-ti afirerea a nâscântor ţinti, ti un control cama bun al traficlui di oami’ni la sinuri, ama ș-ta s-aibâ un tablou infomaţional bun andicra di catandisea di pi-ntreg locul ali vâsâlii — dzâsi directorlu SRI.

Tu minduita al George Maior, furâ asparti planuri mutrinda atentati şi tu Românii şi, tu idzul chiro, va s-mai hibâ atentati teroristi tu Europa. Servițiili secreti europeani suntu ietimi ti năulu nivel di terorismu, ama nu ari sicuritati susto, câ țe, niscântiori, prevenţia nu easti un lucru lișor, dzâși Maior.

Viziti Bucureşti a emisarilor a doi soț di turlii strategicâ ali Românii

Reprezentanţâ di mari simasii a nâscântor soț strategici ali Românii – SUA şi Marea Britanii — vinirâ București stâmâna aestâ, iu s-andamusirâ cu proțl’ii oamin’i ți au puteari s-apufuseascâ și s-cumândiseascâ vâsâlia.

Moaubetea a emisarului a prezidentului Barack Obama, sumsecretarlu di stat ti afaceri europeani, Victoria Nuland, bâgă acțentul pi Parteneriatlu Strategic dintrâ România şi SUA. Lucurlu deadun mutrinda aestu dit soni parteneriat poati s-agiungâ și tu domenea icunumicâ, nu mași tu ațea militarâ.

Cu aestâ furn’ii, prezidentul Klaus Iohannis alâvdă intereslu a companiilor americani tu aestu sector, dândalui curagiu ti yinearea a lor pi pâzarea româneascâ. Ofițialu american dzâsi, pi di altâ parti, că România adră baia progresi tu domenea ali giustiții şi a arușfetâl’ei.

Tut Bucureşti vini ș-ministurlu di Externi britanic, Philip Hammond, cari zburâ cu omologlu a lui român, Bogdan Aurescu, ti afirerea di terorismu. Partea românâ spusi, tu idzul chiro, că easti multu importantu ca tuti vâsâliili dit UE s-tin’iseascâ prințiplu a libirâl’ei urdinari a putearâl’ei di lucru tu bloclu comunitar.

Proti lucri ti adrari ti împrustarea a infrastructurâl’ei rutierâ dit Românii

Ministurlu a transporturilor, Ioan Rus, zburâ ti protili lucri ti adrari mutrinda împsutarea a infrastructurâl’ei rutierâ ti chirolu 2015-2016 şi Master Planlu di Transportu ali României pân-tu anlu 2030.

Vârâ 700 di km di autostradâ suntu ufilisiț tu România, hiindaei pi ațeali dit soni locuri tu vâsâliili dit Sud-Estul a Europei, tu ți mutreaști densitatea a căl’iurilor. Uidist cu zboarâli al Rus, reţeaua a autostrădzâlor dit Românii va s-creascâ cu 50 kilometri estan şi cu 200 di kilometri tu 2016.

El dzâsi că, tu aeșțâ dit soni an’i, nu lipsa a pâradzlor fu prota furn’ii a slabâl’ei organizari a infrastructurâl’ei rutierâ, ama lipsa di eficiențâ şi lipsa a structurilor mutrinda proiectili.

Master Planlu di Transportu ali Românii mutreaști adrarea, pânâ tu anlu 2030 a cama di 700 di kilometri di autostradâ şi aproapea 1.800 di kilometri di căl’iuri expres, proiecti ți s/aproachi di 30 di miliardi di euro.

15 di Yinaru- Dzua a Culturâl’ei Naţionalâ

15 di Yinaru — Szua a poetlui naţional ali Românii, Mihai Eminescu, di la a curi amintari s-încl’isirâ 165 di an’i, easti, dit anlu 2010, şi Dzua a Culturâl’ei Naţionalâ.

Sesiun’i solemni, conțerti, expoziţii, lansări di cărțâ icâ proiecţii di film tu tuti instituţiili di culturâ dit vâsâlii, ama și tu țentrili culturali româneşțâ ditru xeani, yurtusirâ aestu lucru.

Tu un interviu ti Radio România, ministurlu a Culturâl’ei, Ioan Vulpescu, zburâ ti sumfinanţarea cu cari nica s-alumtâ Cultura, tu minduita a lui un agiutor hiinda andridyearea a unâl’ei strategii naţionalâ ti aestâ domeni: Tricurâ 25 di an’i di la Revoluţii şi nica nu ari ahtari lucru – unâ strategii cari, dinclo di iți ciclu di turlii electoralâ, s-ascoatâ tu migdani valorili a culturâl’ei şi a civilizaţil’ei româneascâ aoa ș-tru xeani.

Cultura româneascâ lipseaști s-aibâ coerenţâ şi creativitati, un managementu performantu şi unâ organizari dealihea a resursilor di competenţâ, mai dzâți ministurlu di resortu.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>