Eveniment Top – 16.08.2014

Agricultorl’ii evropen’i şi embargoulu arusescu

Evropen’ii caftâ s-n’icşureadzâ tut ţi chier agricultorl’ii dupu apofasea ali Arusii mutrinda niapruchiarea tu vâsâlii a fructilor şi legumilor ţi yin dit Uniunea Evropeanâ, ca semnu la pideapsa mutrinda andruparea a separatişţâlor pro-aruşi dit Ucrainâ. Tora, nai ma aspartul easti sectorlu a piersicilor şi a nectarinilor. Franţa, Italia, Spania şi Gârţia suntu nai ma mărl’ii producători di la nivel evropean. Ti aesti dit soni, ama ş-ti alti vâsâlii, Bruxelles-lu deadi hâbări ti meatri ayoriea di scâdeari a ofertâl’ei şi crişteari a câftarâl’ei.

Tora di oarâ,, România nu fu direct agiumtâ di embargoulu ali Moscovâ. Nu suntu di-unâ parti, ama, efectili di turlii indirectâ, icâ producţia dit alti vâsâlii ali Uniuni s-yinâ tu Românii şi atunţea s-amintâ unâ concurenţâ ti producţia internâ. Lucrâtorl’ii români dit agriculturâ ved, chiola, unâ n’icşurari a pâhălui pi pâzari, maxus la pâtrâgeani şi câstraveţ. Cristi Rusu, directorlu a Suţatâl’ei “Hortifruct” dzâsi: “Cantităţ di vârâ îndauâ suti di n’ii di toni şi aproapea 500 di milioani di euro, ţi lipseau s-li’a calea ali Federaţii Arusi, suntu tora pitricuti câtâ vâsâliili a comunitatâl’ei europeanâ, icâ ş-tu Românii, furn’ii ti cari pâhadzl’ii la legumi ş-fructi scâdzurâ iuvâ întrâ 50 şi 70%.” Aşi, producătorl’ii român’i câftarâ andrupari di partea evropeanâ tu ţi mutreaşti chirerli.

Independenţa mutrinda energia şi gazili dit Amarea Lai

Resursili di gazi naturali dit Amarea lai pot s-agiutâ mutlu tu ţi mutreaşti securitatea di turlii energeticâ ali Românii. Ti aţea, premierlu Victor Ponta dusi s-veadâ, stâmâna aestâ, platforma maritimâ Ocean Endeavor, dit zona româneascâ di api ahândoasi a Amarâl’ei Lai, iu companiili Exxon Mobil şi Petrom ahurhirâ operaţiun’i di câftari a nâscântui dzâcâmintu di gazi aflat tu anlu 2012. Victor Ponta: “România lipseaşti s-hibâ independentâ energetic. Pi chiro şcurtu şi mediu, maca nu lungu — ligâturli icunumiţi cu Arusia va s-hibâ tut ma habini, aestu lucru easti limpid. S-putem s-nâ asiguripsim dit sursili a noasti gazili, easti un scupo di timel’iu. Avem borgea ca tu-ndoi an’i di aoa şi-nclo, s-nâ minduim la independenţa energeticâ ti Românii şi Moldovâ.”

Maca-i dealihea că dzâcâmintul dit Amarea Lai agiundzi ta s-hibâ scos, el poati s-hibâ vindut tu anlu 2020.

Dati di turlii icunumicâ mutrinda România

România fu, tu meslu Cireşar, pi doilu loc tu Uniunea Evropeanâ la criştearea ali producţii industrialâ — dzâc datili anyrâpsiti, N’ercuri, di Oficilu Evropean di Statisticâ (Eurostat). Dupu Ungaria, cu 11,3%, vâsâlia a noastâ avu unâ crişteari di 9,9 proţenti andicra di idyul mesu a anlui ţi tricu. Andicra di meslu Maiu aluştui an, ama, cându avu unâ crişteari di 2,7%, România avu tu Cireşar, unâ scâdeari di 0,7 tru sutâ.

Tu ţi mutreaşti investiţiili xeani directi”, eali scâdzurâ tu protlu semestru cu cama di 10% andicra di idyul chiro a anlui ţi tricu. Uidisit cu Banca Naţionalâ ali Românii, tu proţl’ii şasi meşi aluştui an, investiţiili agiunsirâ la vârâ 1,2 miliardi di euro, tu catandisea tu cari, anlu ţi tricu, aveau criscutâ cu aproapea 27% andicra di anlu 2012. Aestu lucru poati, ti furn’iea a niachicâserilor politiţi interni, – maxus tora că yin ş-alidzerli prezidenţiali — ama ş-ti furn’iea a aşi-dzâslui polim ruso-ucrainean.

Candidatlu di dreapta la prezidenţil’ia ali Românii

Suţata Criştinâ – Liberalâ adratâ di partidili Naţional Liberal şi Democrat Liberal, protili formaţiun’i româneşţâ di dreapta, l-u-aleapsirâ, Luni, pi liderlu liberal Klaus Iohannis, tora primar a câsâbălui Sibiu, ta s-li’a parti la alidzerli prezidenţiali dit meslu Brumar. Iohannis dzâsi că, maca va hibâ aleptu ca prezidentu ali vâsâlii, el va s-mutreascâ prosperitatea a român’ilor, ama va s-veagl’i şi împrustarea a statlui di îndreptu.

Tu idyul chiro, el ş-da zborlu ca va s-ducâ ninti ligâturli di politicâ externâ şi di sicuritati a statlui a nostu, şi ca va s-andrupascâ parteneriatlu strategic cu SUA şi criştearea ali Românii tu NATO. Uidisit cu sondajili, Iohannis pari s-hibâ protlu contracandidat, ti marea ipotisi, a liderlui soţial-democrat, aţel di tora premier, Victor Ponta.

Dzâli di câroari

Câroari agiunsâ pânâ la 37-38 di gradi Celsius şi disconfortu termic cruscut, ti furn’iea a umezealăl’ei: aesti dit soni suntu maşi îndauâ problemi mutrinda chirolu di stâmâna aestâ dit Românii — protlu dit unâ vearâ ţi nu fu ahtari lai. Ti aţei ţi suntu tu ilichii, ama şi ti oamin’ii ţi au mai multi problemi croniţi, easti cama ghini s-nu iasâ nafoarâ di prândzu, ma multu ti aţei ţi bâneadzâ tu mărl’ii câsâbadz, aclo iu — ti furni’a a asfaltlui şi a betoanilor – temperatura agiunsi s-hibâ ma mari di aţea ţi aveau hâbârisitâ meteorologii.

Serviţiili di ambulanţâ dit ma mulţâ câsâbadz, bâgarâ pi lucru ma mulţâ oamin’i, şi criscurâ numirlu a amaxilor. Pi sucăchi furâ bâgati tendi cu aer condiţionat şi apâ, ama şi cu personal medical şi aparaturâ ti protlu agiutor. Ma multi companii lipsirâ s-adarâ disnău programlu di lucru ta s-îi afireascâ pi lucrâtori, maxus tu domenii iu lucurlu easti nafoarâ, cum suntu construcţiili icâ transporturli.

Pi căl’iurli di hier, temperaturili mări asparsirâ şinili, furn’ii ti cari s-luă apofasea ca trenurili sn’icşureadzâ viteza di imnari.

Armânipsearea: Cristina Mina