Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top 16.01.2016

Catandisea a fumeal’ei Bodnariu, tu mutrita a autorităţlor români

Eveniment Top 16.01.2016
Eveniment Top 16.01.2016

, 15.01.2016, 12:35



Catandisea a fumeal’ei misticatâ româno-norvegianâ Bodnariu, a curi autorităţli locali norvegieni îi luarâ aţei tuţ ţinţi ficiuriţ, cu ilichii întrâ 3 meşi şi 10 an’i, ti aşi-dzâsi anviţări di turlii fizicâ, icâ bâteari di partea a pârinţâlor, vini cu baia reacţii tru soţietati. Tu aesti soni stâmân’i, furâ, tu vâsâlii şi tru xeani, demonstraţii di solidaritati, di apruchiari, cu aestâ fumeal’i, ama şi greali moaubeţ pi aestâ problemâ.


Tu idyul chiro, autorităţli di Bucuresti ahurhirâ-ndauâ demersuri, tu limita a prerogativilor, ta s-agiutâ fumeal’iea s-adunâ nâpoi cum ş-eara. Purtătorlu di cuvend al MAI român dzâsi că proţeslu di comunicari publicâ tu aestâ catandisi avu angâtan di tin’isearea a nomlui, ama şi di duchearea cama sensiblâ a fumeal’iei Boodnariu.


Ambasadorlu român la Oslo, Adrian Davidoiu, zburâ cu ofiţiali dit Ministerlu di Externi norvegian şi exiyisi câ easti zborlu ti un caz soţial ayoriea, cu impactu media multu mari, funr’ii ti cari pripusi un lucru deadun, di turlii politicâ tu ţi mutreaşti andridzearea aluştui dit soni. Ma multu, Davidoiu câftă integrarea a fciorilor, cari au dublâ cetăţenii, tu fumeal’iea mari dit Românii a fensui a ficiuriţlor şi câftă ca pârinţâl’ii s-poatâ ş-veadâi fciorl’ii instituţionalizaţi, iara aţei di sum 18 di an’i s-nu şeadâ ayoriea, dispârţâţ.


Ambasada ali Norvegii la Bucureşti exiyisi câ acţiun’ili a Serviţiului norvegian di afireari a fciorilor şi prinţipiili aluştui dit soni, îi mutrescu pi tuţ fiocrl’ii dit aestâ vâsâlii, nu mata conteadzâ isturicul, naţionalitatea şi nivelu di rezidenţâ, protlu a ei angântan hiinda ghineţa a lor.




România şi luarea a pâradzlor europen’i



România amintă s-ufiliseascâ ntreg, tu anlu 2015, pâradzl’ii daţ prit Fondul di Împrustari Regionalâ şi Fondul di Coeziuni. Hâbarea vini di la comisarlu european ti Politicâ Regionalâ, Corina Creţu, la andamusea di Bruxelles cu ministurlu român al pâradzlor europen’i, Aura Răducu.


Ofiţialu european s-aspusi hârsitâ că Bucureştiul amintă s-afireascâ, anlu ţi tricu, di nitin’isearea a pâradzlor, un miliardu di euro, pi cari îi avu la mânâ prit aţeali dauâ fonduri. Creţu arătă câ implementarea a proiectilor dit chirolu di programări 2007-2013, prota pi cari România u vidzu, ca nauâ vâsâlii membrâ UE, avu un ahurhitâ multu slabâ, ama progresili s-vidzurâ tu daua parti a chirolui.


Pâradzl’ii europen’i furâ ufilisiţ, prit alti lucri, ti adrarea a cama di 8.100 di năi locuri di lucru, ti modernizarea a 400 di spitali şi sculii, ama şi ti andridzearea a cama di 900 di kilometri di sucăchi naţionali. Comisarlu european căftă a autorităţlor di Bucureşti s-aiba cama multu angâtan la năulu chiro di programări 2014 — 2020, ti cari România ari 22 di miliardi di euro prit aţeali dauâ fonduri europeani.




Vizitâ Berlin a ministurlui român di Externi, Lazăr Comănescu



Caplu ali diplomaţii românâ, Lazăr Comănescu, adră unâ vizitâ ofiţialâ Berlin, câlisit di omologlu a lui, Frank-Walter Steinmeier. Moaubeţli ţânurâ di ligâturli dintrâ dauli vâsâlii, ama şi di subiecti di mari simasii di pi agenda europeanâ, regionalâ şi internaţionalâ.


Comănescu zburâ ti Ghermanânii ca ti un motor icunumic di mari simasii la nivel european şi ca soţ ali Românii. El dzâsi că cama di 20% dit comerţul di nafoarâ ali Românii s-dizvârteaşti tu aestâ vâsâlii. Ma multu, tu Românii ari cama di 20 di n’ii di firmi cu capital gherman, ţi adrarâ vârâ 300 di n’ii di locuri di lucru.




Cărţâ, scrisori dit hapsi, tu mutrita a procurorilor contraaruşfeti



Ministurlu român ti Giustiţii, Raluca Prună, hâbârisi că va s-caftâ a Guvernului apruchiarea a unâl’ei ordonanţâ di urgenţâ ti scutearea a zboarilor dit nomlu ţi da cali la n’icşurarea a pideapsilor a oamin’ilor condamnaţ, pi timeilu a lucrărilor di turlii ştiinţificâ anyrâpsiti di ei tu hapsi, dupu ţi vidzu că aestu fenomen scăpâ dit mân’i, di sum control.


Pânâ tu 2010, tu hapsi eara scoasâ maşi unâ lucrari ştiinţificâ pi an, tu 2014 inşirâ 90 di cărţâ, iara tu anlu 2015, 340. Mulţâ condamnaţ — politicien’i, magistraţ, oamin’i dit sportu, emburi, s-hârsirâ di aestu nom cari îi alasâ şâ ş-scadâ chirolu di hapsi cu 30 di dzâli, maca scot cărţâ di turlii ştiinţificâ publicati. Direcţia Naţionalâ Contraaruşfeti hâbârisi că fu sesizat dit ofiţiu, tu catandisea a lucrărilor anyrâpsiti tu hapsi, dupu ţi află că sunt persoani cari scoasirâ 10 lucrări tu 18 meşi di hapsi icâ 180 di frândzâ tu 12 sâhăţ.


Procurorl’ii ahurhirâ cercetarea ti infracţiun’i di agiutor a condamnatlui şi minduiescu că ti aestu lucru “s-ari adratâ un mecanismu” dit cari adarâ parti profesori universitari, reprezentanţâ a nâscântor edituri şi membri dit comisiili dit hapsi. Ministurlu ti Educaţii, ti praxi, Adrian Curaj, câftă şi el unâ analizâ susto a cazurilor tu cari dascăli şi conferenţiari deadirâ recomandări ti cărţi anyrâpsiti di aţei condamnaţ.




Dauâ yurtuseri tu Românii — Dzua a Culturâl’ei Naţionalâ şi 166 di an’i di amintarea a poetlui Mihai Eminescu



România yurtuseaşti, pi 15 di Yinaru, Dzua a Culturâl’ei Naţionalâ şi umplearea a 166 di an’i di la amintarea a poetlui Mihai Eminescu, vidzut ca aţel dit soni mari reprezentantu a romantismului european.


Prota Dzuâ a Culturâl’ei Naţionalâ fu aleaptâ di Parlamentu, tu anlu 2010, la pripunearea ali Academii Românâ. Cathi an, misiun’ili diplomatiţi şi consulari, ama şi institutili culturali româneşţâ ditru xeani andreapsirâ evenimenti ayoriea ti aestâ dzuâ.


Yurtusearea al Eminescu ahurhi ofiţial şi tu Republica Moldova viţinâ, ama şi tu suţatili di român’i di nafoarea a sinurilor.

Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company