Eveniment Top 16.01.2016

Catandisea a fumeal’ei Bodnariu, tu mutrita a autorităţlor români

România Internațional, 15.01.2016, 12:35

Catandisea a fumeal’ei Bodnariu, tu mutrita a autorităţlor români

Catandisea a fumeal’ei misticatâ româno-norvegianâ Bodnariu, a curi autorităţli locali norvegieni îi luarâ aţei tuţ ţinţi ficiuriţ, cu ilichii întrâ 3 meşi şi 10 an’i, ti aşi-dzâsi anviţări di turlii fizicâ, icâ bâteari di partea a pârinţâlor, vini cu baia reacţii tru soţietati. Tu aesti soni stâmân’i, furâ, tu vâsâlii şi tru xeani, demonstraţii di solidaritati, di apruchiari, cu aestâ fumeal’i, ama şi greali moaubeţ pi aestâ problemâ.

Tu idyul chiro, autorităţli di Bucuresti ahurhirâ-ndauâ demersuri, tu limita a prerogativilor, ta s-agiutâ fumeal’iea s-adunâ nâpoi cum ş-eara. Purtătorlu di cuvend al MAI român dzâsi că proţeslu di comunicari publicâ tu aestâ catandisi avu angâtan di tin’isearea a nomlui, ama şi di duchearea cama sensiblâ a fumeal’iei Boodnariu.

Ambasadorlu român la Oslo, Adrian Davidoiu, zburâ cu ofiţiali dit Ministerlu di Externi norvegian şi exiyisi câ easti zborlu ti un caz soţial ayoriea, cu impactu media multu mari, funr’ii ti cari pripusi un lucru deadun, di turlii politicâ tu ţi mutreaşti andridzearea aluştui dit soni. Ma multu, Davidoiu câftă integrarea a fciorilor, cari au dublâ cetăţenii, tu fumeal’iea mari dit Românii a fensui a ficiuriţlor şi câftă ca pârinţâl’ii s-poatâ ş-veadâi fciorl’ii instituţionalizaţi, iara aţei di sum 18 di an’i s-nu şeadâ ayoriea, dispârţâţ.

Ambasada ali Norvegii la Bucureşti exiyisi câ acţiun’ili a Serviţiului norvegian di afireari a fciorilor şi prinţipiili aluştui dit soni, îi mutrescu pi tuţ fiocrl’ii dit aestâ vâsâlii, nu mata conteadzâ isturicul, naţionalitatea şi nivelu di rezidenţâ, protlu a ei angântan hiinda ghineţa a lor.

România şi luarea a pâradzlor europen’i

România amintă s-ufiliseascâ ntreg, tu anlu 2015, pâradzl’ii daţ prit Fondul di Împrustari Regionalâ şi Fondul di Coeziuni. Hâbarea vini di la comisarlu european ti Politicâ Regionalâ, Corina Creţu, la andamusea di Bruxelles cu ministurlu român al pâradzlor europen’i, Aura Răducu.

Ofiţialu european s-aspusi hârsitâ că Bucureştiul amintă s-afireascâ, anlu ţi tricu, di nitin’isearea a pâradzlor, un miliardu di euro, pi cari îi avu la mânâ prit aţeali dauâ fonduri. Creţu arătă câ implementarea a proiectilor dit chirolu di programări 2007-2013, prota pi cari România u vidzu, ca nauâ vâsâlii membrâ UE, avu un ahurhitâ multu slabâ, ama progresili s-vidzurâ tu daua parti a chirolui.

Pâradzl’ii europen’i furâ ufilisiţ, prit alti lucri, ti adrarea a cama di 8.100 di năi locuri di lucru, ti modernizarea a 400 di spitali şi sculii, ama şi ti andridzearea a cama di 900 di kilometri di sucăchi naţionali. Comisarlu european căftă a autorităţlor di Bucureşti s-aiba cama multu angâtan la năulu chiro di programări 2014 — 2020, ti cari România ari 22 di miliardi di euro prit aţeali dauâ fonduri europeani.

Vizitâ Berlin a ministurlui român di Externi, Lazăr Comănescu

Caplu ali diplomaţii românâ, Lazăr Comănescu, adră unâ vizitâ ofiţialâ Berlin, câlisit di omologlu a lui, Frank-Walter Steinmeier. Moaubeţli ţânurâ di ligâturli dintrâ dauli vâsâlii, ama şi di subiecti di mari simasii di pi agenda europeanâ, regionalâ şi internaţionalâ.

Comănescu zburâ ti Ghermanânii ca ti un motor icunumic di mari simasii la nivel european şi ca soţ ali Românii. El dzâsi că cama di 20% dit comerţul di nafoarâ ali Românii s-dizvârteaşti tu aestâ vâsâlii. Ma multu, tu Românii ari cama di 20 di n’ii di firmi cu capital gherman, ţi adrarâ vârâ 300 di n’ii di locuri di lucru.

Cărţâ, scrisori dit hapsi, tu mutrita a procurorilor contraaruşfeti

Ministurlu român ti Giustiţii, Raluca Prună, hâbârisi că va s-caftâ a Guvernului apruchiarea a unâl’ei ordonanţâ di urgenţâ ti scutearea a zboarilor dit nomlu ţi da cali la n’icşurarea a pideapsilor a oamin’ilor condamnaţ, pi timeilu a lucrărilor di turlii ştiinţificâ anyrâpsiti di ei tu hapsi, dupu ţi vidzu că aestu fenomen scăpâ dit mân’i, di sum control.

Pânâ tu 2010, tu hapsi eara scoasâ maşi unâ lucrari ştiinţificâ pi an, tu 2014 inşirâ 90 di cărţâ, iara tu anlu 2015, 340. Mulţâ condamnaţ — politicien’i, magistraţ, oamin’i dit sportu, emburi, s-hârsirâ di aestu nom cari îi alasâ şâ ş-scadâ chirolu di hapsi cu 30 di dzâli, maca scot cărţâ di turlii ştiinţificâ publicati. Direcţia Naţionalâ Contraaruşfeti hâbârisi că fu sesizat dit ofiţiu, tu catandisea a lucrărilor anyrâpsiti tu hapsi, dupu ţi află că sunt persoani cari scoasirâ 10 lucrări tu 18 meşi di hapsi icâ 180 di frândzâ tu 12 sâhăţ.

Procurorl’ii ahurhirâ cercetarea ti infracţiun’i di agiutor a condamnatlui şi minduiescu că ti aestu lucru “s-ari adratâ un mecanismu” dit cari adarâ parti profesori universitari, reprezentanţâ a nâscântor edituri şi membri dit comisiili dit hapsi. Ministurlu ti Educaţii, ti praxi, Adrian Curaj, câftă şi el unâ analizâ susto a cazurilor tu cari dascăli şi conferenţiari deadirâ recomandări ti cărţi anyrâpsiti di aţei condamnaţ.

Dauâ yurtuseri tu Românii — Dzua a Culturâl’ei Naţionalâ şi 166 di an’i di amintarea a poetlui Mihai Eminescu

România yurtuseaşti, pi 15 di Yinaru, Dzua a Culturâl’ei Naţionalâ şi umplearea a 166 di an’i di la amintarea a poetlui Mihai Eminescu, vidzut ca aţel dit soni mari reprezentantu a romantismului european.

Prota Dzuâ a Culturâl’ei Naţionalâ fu aleaptâ di Parlamentu, tu anlu 2010, la pripunearea ali Academii Românâ. Cathi an, misiun’ili diplomatiţi şi consulari, ama şi institutili culturali româneşţâ ditru xeani andreapsirâ evenimenti ayoriea ti aestâ dzuâ.

Yurtusearea al Eminescu ahurhi ofiţial şi tu Republica Moldova viţinâ, ama şi tu suţatili di român’i di nafoarea a sinurilor.