Eveniment Top – 14.12.2013

România Internațional, 18.12.2013, 12:51

Alâxerli adrati di parlamentarl’ii roman’i la Codlu Penal sunt apruchiati mutlu greu

Alâxerli ţi li adrarâ parlamentarl’ii român’i a Codlui Penal vinirâ, aestâ stâmânâ, cu un nău val di contestaţii, tu marea politicâ di Bucureşti. Giudicărli ahurhirâ s-curgâ duău ţi alâxerli furâ apruchiati di Legislativlu cumândisit di soţial-liberali. Unâ noutati easti că şeflu ali vâsâlii, parlamentarl’ii şi aţei cu profesii liberali nu va s-mai aibâ statut di funcţionar public, aşi că nu va s-mai poatâ s-hibâ pidipsiţ ti aruşfeti – abuzlu tu lucru, luarea di pâradz icâ traficlu di influenţâ — icâ ti încâceri di interesi. Alâxerli la Codlu Penal apruchiati di Camera a Deputaţlor suntu dramatiţi şi aspargu dzaţi an’i di lucru şi activitati a instituţiilor contra a aruşfetâl’ei, cum easti Direcţia Naţionalâ Contra a Aruşfetâl’ei icâ Agenţia Naţionalâ ti Integritati, dzâsi prezidentul Traian Băsescu. Şi ea, DNA, spusi că dupu alâxeri, parlamentarl’ii pitricuţ tu giudicatâ ti lucri ti aruşfeti icâ asimilati aliştei infracţiuni pot s-hibâ achitaţ, iara aţei ţi suntu încl’işi, prit condamnări, pot s-hibâ libiraţ. Şi Nalta Curti di Casaţii şi Giustiţii agiunsi la Curtea Constituţionalâ. Argumentu — alâxerli adusi a Codlui Penal, dit cari tutâ lumea poati s-pistipseascâ că niscânţâ sunt pisti nom şi că nu va s-hibâ pidipsiţ ti niscânti infracţiuni’ di aruşfeti, pot s-hibâ vidzuti ca hiindalor ici compatibili cu statlu di îndreptu. Niţi reacţiile di nafoarâ nu amânarâ. Gailelu mutrinda alâxerli di tora ayoniea şi l-u aspusirâ şi ambasadili ali SUA, ali Mari Britanii, ali Ghermănii şi ali Olandâ. Poziţia ali Comisii Europeanâ tu ţi mutreaşti amendamentili la Codlu Penal dit Românii va s-aparâ tu raportul MCV dit Yinaru 2014, dzâsi purtătorlu di cuvendâ, Mark Gray. El mai spusi câ tuti turliili di ofiţiali lipseaşti s-tin’iseascâ nomurli mutrinda aruşfetea şi încâcerea di interesi. Pi di altâ parti, Curtea Constituţionalâ nu apruchie ca hiindaei fârâ di timel’iu, excepţii di niconstituţionalitati dit Codlu Penal fu scuterea ali prescripţii mutrinda pideapsa ti vâtâmari. Tu Sumedru, Institutlu di Investigari a Vâtâmărilor a Comunismului şi Memoria a Exilului Românescu şi-aspusirâ gailelu tu ţi mutreaşti dânâsearea a dosarilor ali Revoluţii contra a comunismului dit 1989 dupu andridzearea a unâ excepţii di niconstituţionalitati di câtrâ CCR. Tora, a nâscântor doi comandanţâ di lagări comunisti lâ si aduţi câbati ti vâtâmări.

Transportatorl’ii român’i nu aproachi crişterea a accizâl’ei la combustibili hâbârisitâ di Guvernu

Hâbarea a Guvernului di Bucureşti mutrinda crişterea a accizâl’ei la combustibili cu 7 eurocenţi dusi la protesti a transportatorilor di marfâ cari intrarâ tu grevâ. Transportatorl’ii, cari caftâ şi n’icşurarea a amendzilor multu mări şi scutearea a taxilor di intrari tu câsâbadz, spun că acciza di 7 eurocenţi la motorinâ poati s-îi afecteadzâ şi pi operatorl’ii dit vâsâlii andicra di firmili di tu xeani. Premierlu Victor Ponta pripusi ca acciza s-hibâ maşi ti benzinâ, iara crişterea a pâhălui la motorinâ s-hibâ amânatâ cu trei meşi. Pi di altâ parti, prezidentul Traian Băsescu dzâţi câ bugetlu di stat nu lipseaşti s-mutreascâ scunchirea a motorinâl’ei icâ a benzinâl’ei.

Prezidentul CEC Bank, Radu Gheţea, şi ministrul di Finanţi, Daniel Chiţoiu, suntu audiaţ la Comisia cari vigl’eadzâ întreg lucurlu al CEC

Prezidentul CEC Bank, instutuţii aflatâ sum cumândisearea a statului român, Radu Gheţea, şi ministrlu di Finanţi, Daniel Chiţoiu, furâ cl’imaţ la audieri tu Comisia di buget – finanţi a Senatlui. Aestâ dit soni vigl’eadzâ activitatea managerialâ a bancâl’ei, dupu ţi unâ dit featili a prezidentului Traian Băsescu luă ampârmut di pesti 1 milion di euro ti pâltearea a unui teren agricol. Tuti antribărli legati di aestu ampârmut vinirâ dupu ţi ministrlu di Finanţi dzâsi că şeflu ali vâsâlii taha zburâ pi ninga el ca aţel di tora prezidentu al CEC Bank s-armânâ pi ipotisi.

Guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu, pistipseaşti că România poati s-intrâ tu zona euro pisti dzaţi an’i

Guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu, dzâsi – N’iercuri – că România lipseaşti s-aibâ nica 10 an’i ta s-agiungâ la 60% dit media UE a PIB/locuitor. El spusi că, tu inşita aluştui chiro, va s-yinâ altu multu arâhati tu ţi mutreaşti politica, fărâ alidzeri ti trei an’i (2021-2023), recomandatâ ti aderarea la euro. Calendarlu ţi fu zburât cându intrâ România tu Uniunea Europeană, tu 2007, dzâţi că vâsâlia a noastrâ lipsea s-intrâ şi tu zona euro tu anlu 2015, ama, dupu ahurhearea a crizâl’ei di turlii finanţiarâ dit 2008, aestu lucru fu amânat.

Handbalistili român’i s-calificarâ tu optimli di finali a Campionat’lui Mondial dit Sârbii

Naţionala di handbal, di feati, ali Românii intrarâ tu optim’li di finalâ a Campionatlui Mondial dit Sârbii, dupu ţi amintă gioclu cu Ungaria. Aduţem aminti că România ari trei medalii mondiali: malamâ tu 1962, asimi tu 1973 şi 2005. Pi di altâ parti, dauâ echipi româneşţâ di fotbal s-dânâsirâ di pi calea europeanâ tu aestu sezon. Viţecampioana ali Românii la fotbal, Pandurii Târgu Jiu, adră remizâ, scor 0-0, Gioi seara, cu echipa a portughezilor di la Pacos Ferreira. N’iercuri, campioana ali Românii, Steaua Bucureşti chiru mecilu cu Chelsea, cu 0-1, la Londra, tu aţea dit soni etapâ dit ediţia a grupilor a Ligâl’ei a Campion’ilor.