Eveniment Top – 14.09.2013

Proiectul Roşia Montană, tu Parlamentu

România Internațional, 13.09.2013, 13:05

Proiectul Roşia Montană, tu Parlamentu

Tu Parlamentul ali Românii va s-hibâ inhiinţatâ unâ comisi ayoriea cari s-analizeadzâ proiectul di exploatari a dzâcâmintului di malamâ şi asimi di la Roşia Montanâ. Hâbarea u adră di prezidentul a Senatlui, Crin Antonescu, dupu moaubetea ţi u avu cu premierlu Victor Ponta. Tu idyul chiro, dzâsi prezidentul a Senatlui, va s-hibâ scoasâ procedura di urgenţâ ahurhitâ tu Legislativ tu cazlu a multu zburâtlui proiectu. Compania canadianâ ţi ari licenţa di exploatari dzâsi că s-caftâ a statlui român despăgubiri, maca exploatarea nu va s-hibâ apruchiatâ di Parlamentu. Proiectul deadi cali la tensiuni ahât tu sinlu ali coaliţii di centru-stânga ţi suntu la guvernari, USL, ama şi tu societati. Vârâ 20 di mineri, cari militeazâ ti ahurhearea a mineritului la Roşia Montanâ, s-îcl’isirâ sum loc, tu subteran. Pi di altâ parti, di vârâ dauâ stâmân’i, Bucureşti şi tu alţâ câsâbadz dit vâsâlii furâ proteste contra a proiectului. ONG-urli ecologisti spun câ proceslu tehnnic di exploatari, întimil’iat pi cianuri, easti un piricul câ ţe poati s-aspargâ fara cali di turnari mediul.

Un nom ti cân’ii maidanezi

Parlamentul di Bucureşti apruchie un nom cari da cali la eutanasierea a câni’lor di pi sucăchi, lucru apruchiat şi di nai ma mulţâl’i dit popul. Actul normativ spuni câ un câni dit adapostu poati s-hibâ luat di suflit, fârâ pâradz, tu 14 dzâli lucrâtoari. Tu inşita aliştui chiro, autorităţli locali pot s-îi mai ţânâ tu adăposturi icâ, maca nu au pâradz, pot s-îi vatâmâ. Maşi cân’ii agresivi şi aţei lândziţ va s-hibâ vâtâmaţ diunţoarâ. Ma multu, aţei ţi iau animali dit adăposturi lipseaşti sâ simneadzâ unâ declaraţii prit cari şi-il’a borgea s-tin’iseascâ tuti nomurli di îngrijeari şi hârneari, şi cara nu va li mai vor, s-li da nâpoi a autorităţlor. Legislativlu apruchie nomlu pi timel’iu a moaubeţlor apreasi dit spaţiul public, ahurhiti dupu ţi un ficiuric di patru an’i fu vâtâmat di maidanezi, anamisa di un parcu dit Bucureşti. Se estimeadzâ că maşi tu capitalâ bâneadzâ vârâ 65 di n’ii di câ’ni maidanezi.

Viziti a ministrului român a Lucurlui

Ministrul român a Lucurlui, Mariana Câmpeanu, vizită Olanda şi Belgia, cu furn’iea a dişcl’idearâ’lei, di la 1 di Yinaru 2014, a pâzarâl’ei di lucru dit aţeali dauâ vâsâlii ti lucrâtorl’ii român’i. La Haga, oficialu român luă parti la andamusea mutrinda libira urdinari a forţâl’ei di lucru tu UE, îndreaptâ di Ministerlu olandez al Afacerilor Sociali şi a Forţei di Lucru. Oficialii dit dauli vâsâlii, s-achicâsirâ s-aflâ deadun soluţii ta s-da asiguripseri că dişcl’idearea a pâzarâl’ei di lucru ti român’i nu va s-aducâ problemi. Dapoaia, România şi Belgia simnarâ, Bruxelles, un acordu di cooperari tu domenea a lucurlui şi ali protecţii di turlii socialâ. Mariana Câmpeanu dzâsi că aestâ achicâseari mutreaşti s-afireascâ di lucurlu paranom, ama şi discriminărli andicra di român’ii ţi vor s-lucreadzâ tu Belgia. Dupu intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu UE, tu 2007, ti un chiro, a cetăţen’ilor dit dauli vâsâlii nu lâ si deadi cali pi pâzarea a lucurlui dit niscânti stati comunitari, cum suntu Olanda şi Belgia. Ama, pi 31 di Andreu 2013 va lâ si da cali fârâ problemi automat şi irevocabil.

Unâ nauâ achicâseari cu FMI

Guvernul ali Românii pitricu a Fondului Monetar Internaţional cartea di intenţii ti năulu acordu di turlii preventivâ. Autorităţli di Bucureşti şi delegaţia FMI şi ali Comisii Europeani agiunsirţ, tu meslu Cuptor, la unâ achicâseari tehnicâ mutrinda năulu program di turlii preventivâ, pi doi an’i şi va s-adunâ patru miliardi di euro. Acordul stand-by va s-hibâ zburât di board-ul FMI tu aestâ toamnâ. Premierlu Victor Ponta dzâsi că tuti crişterli di taxi ţi vinirâ dupu naua achicâseari easti aţea a accizilor la produsili di lux, ta s-compenseadzâ n’icşurarea TVA la pâni, şi pâltearea ali contribuţii di asiguripseri sociali di sânâtati la pâradzl’ii luaţ dit chirii. Protili lucri ti adrari tu yinitorlu acordu va s-hibâ prezentati di premier stâmâna ţi va s-yinâ tu andamusea a plenlui a Parlamentului.

Inundaţiili agudescu iara România

Ma mulţâ oamin’i chirurâ şi îndauâ suti furâ evacuaţ, tu sud-estlu ali Românii, regiuni iu câdzurâ multi ploi. Uidisit cu autorităţli, suti di casi dit giudeţlu Galati furâ agiunsi di api. Sinistraţl’ii furâ duşi tu camini culturali şi şcul’iuri. În total, optu giudeţi dit estul şi sud-estul ali vâsâlii furâ aguditi di ploi, cari tu niscânti locuri, agiunsirâ la un nivel record, cum nu furâ canâoarâ.

România s-poati s-aibâ unâ nauâ niamintari mutrinda calificarea

Naţionala di fotbal ali Românii şi-asparsi bunâ parti dit şansili ta s-gioacâ la barajlu ti Campionatlu Mondial dit 2014, dupu ţi chiru, Bucureşti, cu scorlu di 0-2, cu Turcia. Aşi, România agiunsi a patra tu grupâ, dupu ţi amintarea cu 3-0 dinintea ali Ungarii, tut pi teren propriu, u avea adusâ doilu loc. România easti tora sum mâna a Olandâl’ei, ţi şi-asiguripsi, loclu la Mondialu brazilian şi cari, tu aţeali dit soni meciuri, va s-adunâ cu Ungaria şi Turcia. Aţea dit soni oarâ cându România agiunsi la un Campoionat Mondial di Fotbal fu tu 1998.