Eveniment Top – 14.06.2014

FMl amână bitisearea ali vigl’ieari a achicâsearâl’ei cu România

FMl amână pânâ tu Bumar bitisearea ali vigl’ieari a achicâsearâl’ei anyrâpsitâ toamna ţi tricu, cu România, ta s-da chiro a guvernului di Bucureşti s-apufuseascâ tu ţi mutreaşti meatrili di turlii fiscalâ şi s-ahurheascâ proiectul di buget pi 2015, hâbârisi premierlu Victor Ponta. Tu un comunicat al FMI, anyrâpsit Gioi s-aspuni că moaubeţli cu partea românâ furâ baia buni, ama că un stog di temi “armasirâ nizburâti”. Unâ dit eali — n’icşurarea a pâradzlor daţ ti asiguripserli soţiali la angajator cu ţinţi proţenti di la 1 di Alunar, meatrâ ţi nu easti apruchiatâ di instituţiili finanţiari internaţionali.

Victor Ponta dzâsi că Guvernul va s-pitreacâ a Parlamentului, stâmâna ţi yini, proiectul di nom mutrinda bâgarea tu practico aliştei n’icşurari di la 1 di Sumedru şi deadi asiguripseri că vâsâlia va s-tin’iseascâ tuti ţintili macroicunumiţi apruchiati deadun cu creditorl’ii xen’i.

Yinitor bun – di la Banca Mondialâ ti icunumia românească

Banca Mondialâ adrâ cama bunâ prognoza di crişteari ali icunumii româneascâ ti estan, di la 2,5%, cât dzâţea tu Yinaru, la 2,8%, ca tu anlu ţi yini s-agiungâ la 3,2%. Uidisit cu raportul, câftarea di nafoarâ cama vârtoasâ va s-ducâ la unâ crişteari a catandisâl’ei pi pâzarea di lucru dit Românii. Tu idyul chiro, inflaţia scâdzutâ va s-da cali a Bancâl’ei Ţentralâ s-aibâ unâ politicâ monetarâ di andrupari ali icunumii, mai dzâţi aesti dit soni raportu. Guvernul şi FMI ş-bagu timeilu pi unâ crişteari a PIB tu 2014 întrâ 2,2% şi 2,5% şi di 2,5% tu anlu ţi yini. Comisia Europeanâ aşteaptâ şi ea unâ crişteari di 2,5% ti estan şi di 2,6% tu 2015 ti icunumia româneascâ.

Listarea la bursâ a cama di 50% dit acţiun’ili Electrica

Guvernul român va s-li’a nu ma pţân di 435 di milioani di euro ti 51% dit acţiun’ili Electrica, pi cari va li bagâ la bursâ. Uidisit cu programlu apruchiat, pânâ pi 26 di Cireşar lipseaşti s-hibâ bitisiti andridzerli di listari la bursâ, iara cu 3 Alunar s-ahurheascâ proţeslu di vindeari a acţiun’ilor. Premierlu Victor Ponta pistipseaşti că aestu lucru va s-amintâ şi dzâţi că pâradzl’ii luaţ va s-ducâ trâ alti investiţii.

Ministrul delegat ti energjii, Răzvan Nicolescu, hâbârisi că easti zborlu ti nai ma mari proţes di listari pi pâzarea di capital dit Românii, iar pâhălu a unâl’ei acţiuni va s-hibâ întrâ 11 şi 13,5 di lei. 85% dit numirlu a acţiun’ilor va s.poatâ s-hibâ ancupârati di mărl’ii investitori, iara 15% di aţei cama n’iţ. Tu catandisea tu cari va s-veadâ vârâ interes cama mari di partea aluştor dit soni, proţentul poati s-creascâ pânâ la 22%. Pi di altâ parti, di la 1 di Alunar producătorl’ii di gazi naturali lipseaşti zorlea s-tranzacţioneadzâ pi bursa unâ parti dit producţia a lor, iar dit 2015 aestâ meatrâ va s-intrâ tu practico şi ti furnizorl’ii di gazi naturali.

Declaraţii a prezidentului ali Comisii Europeanâ – la Chişinău

Prezidentul ali Comisii Europeanâ, Josi Manuel Barosso, ari pistusini tu yinitorlu european Republicâl’ei Moldova şi dzâsi că anyrâpsearea a Acordului di Asoţieri cu UE, aştiptatâ ti 27 di Cireşar, nu caftâ s-aspargâ ligâturlii di turlii icunumicâ cu Arusia. Chişinău, analtul ofiţial european spusi că aestâ achicâseari caftâ s-adarâ cama buni ligâturli internaţionali ţi li ari Republica Moldova şi nu ta s-aspargâ vârâ ligâturâ aliştei vâsâlii cu iţi vârâ altu statu soţ. Premierlu Iurie Leancâ dzâsi zburâ şi el ti andruparea finanţiarâ, tehnicâ şi politicâ ţi u avu pânâ tora Moldova şi dzâsi că guvernul a lui va s-alumtâ ca întreg chirolu di intrari tu UE s-hibâ cât s-poati di scurtu.

Medalii ti România la Campionatili Europeani di scrimâ di Strasbourg

Echipa di feati la spadâ ali Românii amintă medaliili di malamâ, Gioi, dupu ţi, tu aţel dit soni meci, u ascoasi dit gioc Arusia, cu scorlu di 38-34, la Campionatili Europeani di scrimâ di Strasbourg. Ana-Maria Brânză, Simona Pop, Maria Udrea şi Simona Gherman (cari amintă bronzu tu proba individualâ la Strasbourg) tricurâ tu sferturi di Ucraina, iar tu semifinali, di Italia.

Armânipsearea: Cristina Mina