Eveniment Top – 14.06.2013
Ligâturli româno-ghermani – di mari simasii
Florentin Căpitănescu, 14.06.2013, 12:39
Ligâturli româno-ghermani – di mari simasii
Premierlu roman Victor Ponta adră, tu ahurhita aliştei stâmân’i , unâ vizitâ tu Ghermănii – poati nai ma marea fudzeari tru xeani, di la apruchiarea lui nica unâ oara tu ipotisi, tu inşita a anlui ţi tricu. Tu moaubetea ţi u avu cu cancelarlu Angela Merkel sâ zburâ multu di componenta di turlii icunumicâ a ligâturâl’ei a lor, tu sinfuniili tu cari Ghermânia armâni, di mulţâ an’i, protlu soţ comercial ali Românii. Tutnâoarâ, Ponta adusi aminti di că Bucureştiului va s-aproachi un parteneriat strateghic cu Berlinlu, aşi cum Bucureştiul ari cu Parislu. Şi ea, cancelarlu Merkel spusi cari suntu, tu minduita a ei, criteriili pi cari autorităţili di Bucureşti lipseaşti s-li tin’iseascâ maca va ca icunumia româneascâ s-adunâ cama mulţâ investitori ghermani. Tin’isearea a standardilor a statlui di îndrept, siguranţa giuridicâ şi alumtarea cu aruşfetea suntu criteriili pi cari investitorii ghermani li caftâ. dzâsi cancelarlu.
Spaţiul Schengen, un prot lucru di mari simasii di politicâ externâ
România aşteaptâ, nâinti di bitisita a anlui, o apofasi bunâ tu ţi mutreaşti intrarea ei tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, dzâsi ministrul di Externi, Titus Corlăţean, dupu vizita ţi u adră tu Frânţil’i. Tu un interviu dat al RFI, Corlăţean spusi că zburâ cu omologlu a lui, Laurent Fabius, mutrinda gaireţli pi cari România li avu tu securizarea a sinurilor ei la standardi multu analti. Moaubetea politicâ ali României cu vâsâili dit UE cari au baia seamni di antribari s-duţi nâinti pi calea bunâ, mai dzâsi Corlăţean. Prividzutâ, prota, ti primvearea al 2011, intrarea ali Românii tu spaţiul di libirâ urdinari, fu anchidicatâ di niscânti vâsâlii comunitari, cum easti Olanda, di reformi multu mări tu giustiţii, ama şi di unâ alumtâ eficientâ contra a aruşfetâl’ei. Ama Bucureştiul dzâţi că tin’iseaşti tuti criteriili ti turlii tehnicâ mutrinda aderarea, lucru pricânâscut, nu maşi unâ oarâ, di Comisia Europeanâ.
Di Constituţii şi Referendum
Alianţa di ţentru – stânga ţi easti la guvernari tu Romanii, USL, lucreadzâ la proiectul di alâxeari ali Constituţii, cari da cali la moaubeţ apreasi tu spaţiul public. Comisia parlamentarâ ţi ari borgi tu ţi muteaşti alâxearea a Nomlui di Timel’iu. apruchie un stog di amendamenti, chiola şi pi temi vidzuti ca hiindalor multu zârlâtiţi. Limitarea a mandatlui prezidenţial, ahât tu ţi mutreaşti chirolu, ama şi borgili, pideapsa greau a aşi-dzâslui traseismu di turlii politicâ – fenomen ţi easti multu endemic prit politicien’ii român’i – n’icşurarea a praglui di partiţipari ti apruchiarea a unui Referendum, garantarea a ufilisearâl’ei a simbolurilor a minorităţlor naţionali şi pricunuştearea a rolului pi cari Casa Regalâ şi Bâsearica Ortodoxâ l-u avurâ tu ţi mutreaşti împrustarea a Statlui Român suntu maşi niscânti dintrâ lucârli năi ti ţi lipsescu ştiuti. Tut stâmâna aestâ, caplu a statlui, Traian Băsescu, ahurhi proţedurili tehniţi a îndridzearâl’ei a unui referendum mutrinda leghislativlu unicameral, cu un numir di maximum 300 di parlamentari. Un demersu idyea fu faptu şi tu 2009, cându nai ma mulţâ dintrâ român’ii cari s-dusirâ s-voteadzâ, aleapsirâ tu favoarea aţilor dauâ pripuneri a prezidentului. Cu tuti câ aproaprea tuti formaţiun’ili politiţi apruchiarâ rezultatlu a referendumului di atunţea, bâgarea aluştui tu practico nu amintă.
România nica işi ţâni intereslu ahoryea mutrinda Duna
România şi Vâryâria viţinâ dişcl’isirâ urdinarea pi naua apunti ţi leagâ câsâbadzl’ii Calafat (Românii) şi Vidin (Vâryârii) nai ma lunga construcţii di aestâ turlii di pisti Dunâ. La aestâ andamusi, furâ câlisiţ comisarlu european ti împrustari reghionalâ, Johannes Hahn, premierlu român, Victor Ponta şi prezidentul vâryăr, Rosen Plevneliev. Apuntea, daua pisti Dunâ, cari leagâ aesti dauâ vâsâlii comunitari, easti parti a coridorului paneuropean di transportu întrâ câsâbălu gherman Dresda şi metropola turcâ Istanbul. Pi di altâ parti, prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, şi omologlu a lui vâryăr, zburârâ ti nica unâ nauâ construcţiei di aestâ turlii. Andamusea aluştor fu tu marja a summit-ului a şefilor di stat dit Europa Ţentrală, andreptu Bratislava, tu Slovachia. Cu aestâ furn’ii, România şi-aspusi intereslu multu mari ţi l-u ari mutrinda Strateghia ali Dunâ, tu contextul a andridzearâl’ei a năului exerciţiu bugetar al UE, dit chirolu 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, unâ altâ tema di mari simasii ti Bucureşti, fu şi el angrâpsit pi agenda a adunarâl’ei.
România, sum api
Ploili ţi agudirâ, tu aesti dit soni dzâli, teritoriu ali Românii adusirâ moartea a nu ma pţân di trei oamin’i. Uidisit cu un bilanţu a ministerlui di Interni, multi hori furâ asparti di aesti precipitaţii. Guvernul apufusi s-andrupascâ finanţiar 200 di fumel’i ţi suntu tu catandisi multu greali.
Armâneaşti: Cristina Mina
