Eveniment top

Principalul partid din coaliţia aflată la guvernare în România, PSD, reuşi să dezamorseadză la limită situaţia din interiorulu-său, care risca să ducă la ună noauă alăxire de executiv. Tensiun’ile, apărute după dezacordului întră liderulu social-democrat Liviu Dragnea şi premierulu Mihai Tudose, ţânea de păstrarea/ţânirea în guvernu a miniştrilor implicaţ în dosare di corupţie şi fură temperate unăoară cu fudzearea din funcţiile respective a persoanelor vizate. Easte zborulu di vicepremierulu Sevil Shhaideh şi de ministrulu a fondurilor europeane, Rovana Plumb, arada de care demisionă şi titularulu, tot soţial-democrat, de la Transporturi, Răzvan Cuc. Premierulu Mihai Tudose îşi avea condiţionată rămânerea în funcţie de fudzearea a persoanelor cu probleme, invocânda prejudiciul de imaghine adus a partidului. Liderulu PSD, Liviu Dragnea, bagă tulburările interne pe isapea erorilor de comunicare intervenite întră el şi primulu ministru. La giumetatea anului, insubordonarea primului ministru de atumţea, Sorin Grindeanu, faţă de Liviu Dragnea, omulu forte a partidului, obligăă majoritatea să recurgă la un ghest unic în istoria Româniil’ei — surparea a propriului cabinet prin moţiune de cenzură.

Corina Cristea, 14.10.2017, 21:54

Bucureştiul găzdui/apănghisi, siptămăna aestă, a 63-a sesiune anuală a Adunaril’ei Parlamentară a NATO, adunare chentrată pe situaţia de securitate din zona a Maril’ei Neagră, poziţionarea Rusil’eei tru veţinata a Alianţâl’ei şi fuvirsirile cibernetiţe. Secretarulu gheneral ale Alianţe, Jens Stoltenberg, salutăă contribuţia importantă a Româniil’ei la NATO, subliniinda participarea militarilor român’i la misiun’ile din Kosovo şi Afganistan şi alocarea de cătră Bucureşti a 2% di PIB tră Apărare. Stoltenberg mai spuse că Alianţa nu are dor tră un nou Polim Araţe şi niţe să izoleadză Rusia, ama easte preocupată de creaşterea militară şi di elipsea de transparenţă a liştei. Şefulu a statului român, Klaus Iohannis, cu care secretarulu gheneral al NATO si-are adunată la Bucureşti, aprecie că România deveni un contributor relevantu la asiguripsirea a securitatilei în plan reghional, în spaţiul euroatlantic şi la nivel internaţional şi va contiinuă să hibă un membru responsabil a Alianţâlei. Adunarea Parlamentară NATO adoptăă mai multe rezoluţii care vizeadză, întră alte, stabilitatea şi securitatea în zona a Maril’ei Laie, cooperarea mai streasă UE-NATO şi transformarea informaţiil’ei în armă.

Adunarea Parlamentară a Consiliului ale Europă adoptăă, gioi, ună rezoluţie care criitică în termen’i categoriţ noaua leadze ucraineană a educaţil’ei, leadze care limiteadză drastic accesulu la înveţămintu în limba maternă trâ minorităţâle etniţe din Ucraina, inclusiv aţea română. Anterior a apelului la APCE, Bucureştiul feaţe şi alte demersuri trâ a blocare bâgarea tru practichie a actului normativ. Arada de omologil’i a lui ungar, bulgar şi grec, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu are semnată ună scrisoare în care eara exprimată gâilipsirea faţă de decizia a Kievului, iar ministrul a Educaţiei, Liviu Pop, m’earse în Ucraina trâ a pledare contra a liştei. Parlamentul de la Bucureşti câftăă xanaexaminarea actului normativ, iar preşedintele Klaus Iohannis şi-u amânăă vizita pe care urma să u facă la Kiev. Aproapea giumetate di milion di etniţ români bâneadză în Ucraina, majoritatea pe teritoriile româneşti di apirită anexate tru 1940, pri-tru un ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate tru 1991 de Ucraina, ca stat succesor.

FMI revizui pi creştaere, trâ România, de la 4,2% la 5,5%, estimările mutrinda evoluţia economiilei tru 2017, spune aţel mai recentul raportu publicat de instituţia financiară internaţională. Totunăoară, tru 2018 va urmeadză ună creaştere de până la 4,4%, faţă di avansul de 3,4 preconizat în aprilie. Cifrile optimiste fură generate de creaşterea semnificativă a investiţiilor, a comerţului şi a producţilei industrială din România. Şi rata şomajului fu revizuită tot în scădeare – tru 2017 aesta va hibă de 5,3%, iar anulu v’initor de 5,2%, nivel similar cu aţel estimat în aprilie. FMI are modificată şi prognoza mutrinda exichea de cont curentu înreghistrat de Romania – la 3% anulu aestua, de la 2,8 în aprilie şi la 2,9% anulu v’initor, de la 2,5 anterior. Tru documentu se mai spune că România şi Islanda va consemneadză anulu aestua ţea mai marea creaştere economică din Europa, de 5,5%. Estimările FMI confiirmă în mare parte datele prezentate de INS.

Trâ prima dată în istoria tenisului feminin, ună giucătoare din România, Simona Halep, agiumse pe prima poziţie în clasamentul mondial a giucătoarelor profesioniste de tenis (WTA). Ea reuşi aestă performanţă în timpul a turneului de la Beijing, după ţe tru aţist sezon avea ratată de trei ori şansa tra să devină numerulu 1 WTA. Halep easte a 25-a giucătoare care aliină pe aţea mai analta scară a ierarhiilei a tenisului feminin mondial şi easte şi al doilea român lider în tenisulu mondial, după ţe Ilie Năstase fu numerulu unu ATP chiro de 40 de septămâni, în perioada 1973-1974. Simona Halep (26 de ani) are giucată 12 finale şi are amintată 15 turnee WTA, printră care aţel de la Indian Wells şi Madrid.

Autor: Corina Cristea

Armânipsire: Hristu Steriu