Eveniment Top 13.06.2015

Premierlu Victor Ponta, tu mâna a Parlamentului

Roxana Vasile, 12.06.2015, 12:15

Chiola îi si aduţi câbati di conflictu di interesi, lucru ţi lu adră tu chirolu a ipotisil’ei a lui, premierlu soţial-democrat, Victor Ponta, ş-ţânu imunitatea di cari s-hârseaşti ca parlamentar.

Soţl’ii dit Udălu a Deputaţlor, andamusiţ tu plen, nu apruchiarâ, Marţâ, câftarea ali Direcţii Naţionalâ Contra-aruşfeti mutrinda ahurhearea a mutrearâl’ei penalâ, lucru ţi lu avea adratâ, cu unâ dzuâ ninti, şi Comisia Giuridicâ dit idyul udă.

DNA ahurhi, ama, câftarea di turlii penalâ contra al Victor Ponta ti alti trei infracţiun’i ţi li ari adratâ tu chirolu cându eara avucat. A premierlui îi si aduţi câbati ti arâdeari tu acti sum anyrâpseari privatâ, agiutor la evaziuni fiscalâ şi lari di pâradz tu un dosar tu cari ăi si aduţi câbati şi a aţilui di ma ninti ministru di la Transporturi, senatorlu PSD, Dan Şova.

Victor Ponta easti, aşi, protlu premier ali Românii post-comunistâ cu câbati penalâ tu chirolu a mandatlui. Pi timeilu aliştei catandisi, prezidentul Klaus Iohannis îi câftâ aluştui dit soni s-iasâ di pi ipotisi.

Apandisea vini pi Facebook — Victor Ponta dzâsi că nu va s-fugâ di pi ipotisea a lui, câ ţe el fu bâgat aclo di Parlamentul ali Românii şi maşi el poati s-lu scoatâ nafoarâ. Ş-ma multu, t-unâ hâbari ţi u pitricu a soţlor ditru xeani şi a presâl’ei xeanâ, premierlu dzâţi că dosarlu a lui easti unlu politic, ţi caftâ s-da-mpadi Guvernul di tora.

Turlia, strategia ali Românii di afireari

“Unâ Românii cu puteari tu Europa şi tu lumi”. Aşi s-cl’eamâ Strategia Naţionalâ di Afireari ali Românii, pi cari Consililu Suprem di Afireari ali Vâsâlii apufusi su aspunâ tu Parlamentu ta s-hibâ apruchiatâ.

Tu bitisita a andamusil’ei di Marţâ ali CSAT, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că unâ dit protili hâbări mutrinda aestâ Strategii, easti zborlu di sicuritati teasâ, extinsâ.

Sicuritatea naţionalâ nu easti mutritâ maşi dit perspectiva a afirearâl’ei, ama ş-prit evaluarea a lucârilor cari ţân di unâ andridzeari publicâ, di icunumii, infrastructurâ, iducaţii, sânâtati, mediu, culturâ, tuti aesti avândalor un mari impactu ti sicuritatea naţionalâ.

Tu aestâ mari catandisi, suţata di turlii strategicâ cu SUA, loclu ali Românii, ca parti NATO şi Uniunea Europeanâ, easti disnău dzâs ca stizmâ a politicâl’ei externâ şi di securitati.

Tu idyul chiro, ca semnu a agiutorlui a ei tu construcţia europeanâ, Bucureştiul mutreaşti ca la Consililul European di meslu aestu s-hibâ zburâtâ ahurhearea a proţesului di redactari a unâ nauâ strategii comunitarâ di securitati. La nivel naţional, va s-ducâ ninti proţeslu di alâxeari şi modernizari a armatâl’ei tu anlu 2015, ama şi programlu di înzestrari pânâ tu 2027.

Vot ti andruparea a yeaţârilor

Senatlu ali Românii apruchie, stâmâna aestâ, proiectul di nom ţi da cali a yeaţârilor şi a-ntreglui personal medical dit spitalili di stat s-şi creascâ amintatiţli prit activitati privatâ tu unităţli iu lucreadzâ.

Aestu documentu lipseaşti s-hibâ zburât tu Comisia di Sânâtati a Udălui a Deputaţlor şi pitricut, dapoaia, ti votlu dit plen. Ministerlu di Sânâtati ari nâdii ta s-dânâseascâ vgarea a yeaţârilor tru xeani, ama şi s-alâxeascâ ghini serviţiili dit spitalili dit Românii. Cama di 20.000 di yeaţâri fudzirâ tu alti vâsâlii tu aeşţâ dit soni an’i, ti furn’ia a amintatiţlor dip n’iţ.

Prognozi icunumiţi ţi hârsescu

Banca Mondialâ alâxi la 3% aştiptărli mutrinda criştearea ali icunumii româneascâ tu anlu 2015, dupu ţi, tu meslu Yinaru, prognoza aliştei fu niham cama-nghios.

Aestâ crişteari icunumicâ treaţi di media mondialâ, la 2,8%. Ma multu, tu anlu 2016, România aşteaptâ s-aibâ unâ crişteari di 3,2%, iara tu 2017 aestâ dit soni poati s-hibâ ş-di 3,5%, tu scâdeari, ama, cu 0,4% andicra di cât s-avea estimatâ, tora iarna, di instituţia finanţiarâ internaţionalâ.

Lucârli buni dit icunumia ali Românii, anamisa di aţeali dit Cehia, furâ vidzuti şi di Biroulu di Statisticâ ali Uniuni Europeanâ (Eurostat), dauli vâsâlii avândalor, tu proţl’ii trei meşi, nai ma marea crişteari icunumicâ dit Uniunea Europeanâ — 4,2%.

Multu ayoniea secetâ, câroari tu Românii

Di mari simasii ti icunumii, agricultura ali Românii — nâinti vidzutâ ca hiindaei gârnarlu ali Evropâ — poati s-aibâ estan baia problemi ti furn’ia a lipsâl’ei di ploi. Or, cu un agiutor di 5 pânâ 7% dit PIB, aestâ catandisi poati s-aducâ ş-alti problemi ti criştearea icunumicâ aştiptatâ di specialişţâ.

Nica nu vinirâ meşl’ii di câroari, ama loclu easti cripatu, iara baia culturi s-uscarâ pi câmpu. Scâdzurâ multu ş-niscânti cantităţ di apâ, iara oamin’ii au gaile că nu va s-poatâ niţi s-adapâ prâvdzâli. Di oarâ, nai ma laia catandisi easti tu zonili dit Nord-Estu, Estu şi Sud, iu rezervili di apâ dit loc sunt aproapea di nivelu di crizâ. Sistemlu di irigaţii, adrat ninti di anlu 1989, cu greu mai poati s-asiguripseascâ aproapea 10% dit cât lipseaşti.

Audio –>

Armânipsearea: Cristina Mina