Prima pagină » Actualitate » Eveniment Top » Eveniment Top

Eveniment Top

La solicitarea principalului partid de opoziţie din România, PNL, premierulu social-democrat Mihai Tudose prezentă în plenulu a Parlamentului starea a economiil’ei. Primulu ministru sublinie că anulu aestua si atinse ună creaştere economică de 5,8%, ţea mai mare din Europa, şi că investiţiile sunt mai mări faţă di anulu trecut. În sectorulu privat fură create mai multe locuri di lucrare şi toate misurile adoptate în plan bugetar şi fiscal ţânură cont di angajamentile externe ale Românie – mai spuse Mihai Tudose, aducânda aminte, tru tut aţel chiro, că salariile şi pensiile au criscută. Soţial-democraţâl’i spun că actualul guvernu investeaşte în dezvoltare, asumându-şi un program care oferă ună imaghine extrem di realistă asupra a reformilor care va hibă implementate în următoril’i an’i. Reprezentanţâl’i a opoziţil’ei au contestată, ama, turlia în care guvernul ghestioneadză economia ţarâl’ei. El’i susţân că situaţia economică reală nu easte aţea prezentată di PSD şi că, trâ încadrarea în deficitulu bugetar asumat, executivulu va sacriifică ună serie de misuri din programulu de guvernare.

Corina Cristea, 10.09.2017, 21:19

Comisarulu european trâ Politică Reghională, Corina Creţu, vine, septămână aestă, la Bucureşti, iu atrapse atenţia că lipseaşte accelerat ritmul di pregătire şi implementare a proiectilor. Sunt ama şi semnale pozitive că gradulu di absorbţie a fondurilor europeane va crească, iar pâradzâl’i european’i acâţară să v’ină în România, mai spuse comisarulu:

Fură acreditate toate autorităţâle di management şi control a bugetului di 23 de milirde di euro care fu alocat a li Românie trâ perioada di programare 2014-2020. Peste veară, Comisia are rambursată deja 95 de milioane trâ iniţiative, trâ întreprinderi m’iţ si di mese şi trâ asistenţă tehnică şi mai avem în analiză facturi, adică cereri/câftări di plată di 350 de milioane di euro care urmeadză să hibă plătite cât mai curundu posibil.” România si poate să atragă, până la finele anului, un miliardu di euro din fondurile di dezvoltare şi de coeziune, aprece Corina Creţu.

Social-democratul Adrian Ţuţuianu demisionă, septămâna aestă, din funcţia de ministru ale Apărare, pi care u avea în guvernul PSD-ALDE. Demisia îl’I fu căftată di premierulu Mihai Tudose după ţe Ministerul a Apărarl’ei avea dată un comunicat, în care, didea giuvape a unei solicitare a ziariştilor, si precizaa că, pi 15 agh’iazmăciune, angajaţâl’i MApN urmat să l’ia maşi salariile, ama fără norma di hrană şi pâradzâl’i de chirie şi fără să hibă virate la bugetulu de stat contribuţiile la asigurări şi impozitul pi venit. Situaţia urma să hibă reglementată până pe 25 septembrie, când vrea sâ eara achitate restanţile. Presa şi opoziţia di dreapta conchisiră imediat că nu mata are pâradz trâ salariile a militarilor. Premierulu îl’i reproşăă a lu Adrian Ţuţuianu comunicarea defectuoasă:

Zburâm de un element importantu de siguranţă naţională, zburâm di armata Româniil’ei, membră NATO. Cum să ieşi pi pâzare cu un ahtare mesaj?” Mihai Tudose deade asigurări că la buget sunt suficienţâ pâradz trâ ministerulu a Apăraril’ei, a cui, altă turlie, îl’i fură alocate doauă procente din PIB. Analiştil’i economiţ se tem, au frixe, ama, că neachicâsirea di la MapN se poate să hibă un simptom a penuriil’ei reală di fonduri, în ciudia a unei creaştere economică recordu.

Ministerulu roman a Afacerilor Externe lo notă cu gâilipsire di forma a noauăl’ei Leadze a Înveţămintului adoptată pe 5 agh’iazămiciune di cătră Rada Supremă a Ucrainâlei, considerânda că aesta bagă în pericol înveţămintul în limbile minorităţâlor naţionale. Şi Ministerulu trâ Românil’i de Pritutţido urmăreaşte cu găilipsire evoluţia modificărilor leghislative, prin care se pruveade introduţerea câte nâheamă a noului sistem educaţional şi înlocuirea a limbâl’ei maternă di predare cu aţea ucraineană, în licee şi facultăţ. Tru aţist contextu, ministrul di resortu Andreea Păstîrnac reiteră importanţa înveţămintului în limba maternă, ca elementu identitar esenţial tru arada comunitatil’ei românească din Ucraina – ună di aţeale mai importante din punctu de videare cultural şi istoric. Subiectul va hibă prioritar pi aghenda secretarului de stat Victor Micula, care va să si deplaseadză la Kiev, septămâna v’initoare, trâ a discutare despre minoritatea română din Ucraina.

Până pe 24 septembrie, la Bucureşti şi tru alte şapte politii mări din ţară, peste treie m’il’e di aţel’i mai apreciaţâl’i muziciani român’i şi xen’i susţân mai ghine di 80 di concerte în cadrul a celebrului Festival Internaţional George Enescu. La ediţia di anulu aestu, preşedinte onorific easte celebrul dirijor Zubin Mehta, iar director artistic un altu dirijor, Vladimir Jurowski. Opera Oedip a compozitorului român dişcl’ise Festivalul, în programul a cui fură programate trâ aestă septămână concerte susţânute di Orchestra Naţională Rusă, Orchestra Filarmonicâl’ei Cehă, Orchestra Română de Tineret, Pittsburgh Simphony Orchestra şi Orchestra di Cameră din Lausanne. Societatea Română de Radiodifuziune easte singura instituţie media din România care transmite în directu concertile din cadrul a Festivalului Enescu – organizat trâ prima dată tru 1958, întreruptu în 1971 di reghimulu comunistu şi loat diznou după căderea a luştui, tru 1989. De atumţea si desfăşoară la cathe doi an’i.

Autor: Corina Cristea

Armânipsire: Hrisu Steriu