Eveniment Top – 12.07.2014
Tu Românii s-bitisi chirolu di vearâ a examenlui di Bacalaureat.
România Internațional, 11.07.2014, 12:21
Tu Românii s-bitisi chirolu di vearâ a examenlui di Bacalaureat.
Tu Românii, vârâ 60% dit aţei ţi bitisirâ clasa a XII-a luarâ ghini Bacalaureatlu tu prota sesiuni Cireşar – Alunar), unâ ratâ cu 3% ma mari andicra di aţea di anlu ţi tricu. Şi la aestâ sesiun’i furâ lucri paranom. A unui inspector di sculii dit Arad, îi si adusi câbati că luă pâradz ta s-l’îi agiutâ pi niscânţâ s-l’ia Bacalaureatlu, şi fu arestat la domiciliu ti 30 di dzâli. Tu idyul chiro, niscânţâ elevi, cari vrurâ s-copiadzâ, furâ daţ nafoarâ dit examen şi nu va s-mai poatâ s-da examenlu nica dauâ sesiun’i. Cu tuti că niscânţâ guvernanţâ pistipsescu că lucârli imnâ ghini tu ţi mutreaşti educaţia, prezidentul Traian Băsescu nu easti ici haristusit.
El câftă a Avucatlui a Poplui s-îi dzâcâ un zbor a Curtâl’ei Constituţionalâ mutrinda ordonanţa di urgenţâ ţi mutreaşti bâgarea tu practico a nâscântor meatri tu domenea ali educaţii. Caplu a statlui dzâţi că prit bâgarea tu practico a actului normativ furâ apruchiati ma multi alâxeri di turlii legislativâ cu un mari impactu lai, negativ, ahât tu înviţâmintul priuniversitar ţi tu aţel universitar.
Emburlu Dan Voiculescu nica va s-mai hibâ cercetat sum cumândiseari giudiţiarâ tu un dosar tu cari îi si aduţi câbati ti şantaj.
Prezidentul ţi adră PC (la co-guvernari tu Romanii), emburlu Dan Voiculescu, nica va s-mai hibâ cercetat sum cumândiseari di turlii giudiţiarâ. Apofasea, ţi nu easti nica definitivă, fu luatâ di Tribunalu Bucureşti, cari nu apruchie contestaţia aluştui tu ţi îii mutreaşti pi procurorl’ii antiaruşfeti tu dosarlu tu cari îi si aduţi câbati ti şantaj. A lui îi si aduţi câbati că ameninţă trei emburi că, maca nu va s-va s-anyrâpseascâ contracti di publicitati cu marea companii di presâ ţi u ari, va s-da cali la unâ greaâ campanii di discreditari.
Voiculescu nu apruchie câbatea ţi îi si adusi şi dzâsi că el nu îi ştii pi aţei cari l-u-aspusirâ mutrinda aestu dosar. El mai easti giudicat, nica dit 2008, şi tu dosarlu mutrinda privatizarea paranom a Institutului di Cercetări Alimentari di Bucureşti, prit cari adră un gol di 60 di milioani di euro.
Caplu a statlui român, Traian Băsescu, apruchie nomlu mutrinda achicâserli ti suţatâ întrâ UE, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia
Prezidentul Traian Băsescu, apruchie nomlu mutrinda achicâserli ti suţatâ întrâ UE, pi di unâ parti, şi Rep. Moldova, Ucraina şi Georgia, pi di alantâ, anyrâpsiti, tu Cireşar, Bruxelles. Tu minduita a caplui ali vâsâlii, aestu dit soni lucru aspuni cum canâ nu ari putearea s-dânâseascâ buna imnari a unui stat. Moscova poati s-amintâ îndauâ lucri buni dupu aestu acordu – dzâsiTraian Băsescu – cari adusi aminti, că, pi timeilu aluştor, competitivitatea şi calitatea a produsilor şi serviţiilor dit Rep.Moldova, Ucraina şi Georgia va s-hibâ la standardi di turlii europeanâ. Stâmâna ţi tricu, Parlamentul di Bucureşti bitisi proţeslu di apruchiari a nomurilor di ratificari a achicâserilor ti suţatâ. Aşi, agiunsi protlu for legislativ dit vâsâliili membri UE caria dră aestu lucru.
Caplu ali diplomaţii români, Titus Corlăţean, fu Dubrovnik, la conferinţa Croaţia Forum.
Partiţiparea a ministrului român di Externi, Titus Corlăţean, Dubrovnik, la conferinţa internaţionalâ Croaţia Forum – evenimentu adrat dinâintea a ma multor analţâ ofiţiali europen’i, minişţrâ di Externi dit vâsâliili membri ali UE şi dit vâsâliili câftati di politica di extinderi, anamisa di oamin’I câlisiţ dit China, Japonia, SUA, şi Naua Zeelandă. Prota temâ dit moaubeti – proţeslu di integrari europeanâ a statilor dit Balcanii di Vestu. Evenimentul andreptu di guvernul croat avu trei secţiun’i di moaubeţ:: Integrarea europeanâ a Balcan’ilor di Vestu — lucri idyea şi diferenţi; Yinitorlu a politicâl’ei di extinderi ali UE; Provocărili di tora mutrinda Europa.
Tu yinitorl’i an’i, poplu ali Românii va s-scadâ.
Poplu ali Românii va s-scadâ tu an’ii ţi yin şi s-pari că poati s-agiungâ la vârâ 12 milioani tu anlu 2060. Datili di turlii demograficâ furâ hâbârisiti di Institutlu Naţional di Statisticâ, cu furn’iea a a Dzuâl’ei mondialâ a poplui, yurtusitâ cathi an pi 11 di Alunar. Tu 2013, numirlu a tinirlor dit Românii scâdzu cu 50.000. Easti zborlu di tiniri di nu ma multu di 14 di ani, iara numirlu a oamin’ilor tricuţ di 65 di an’i criscu cu vârâ 40.000. Datili aspun că vârâ 54% dit popul bâna tu câsâbă tu ahurhita aluştui an. Media a mul’ierilor dit Românii easti di 51%. Chirolu mediu di bana a mul’ierilor easti di 78 di an’i, cama mari di nâdia di amintari tu Românii, calculatâ di INS la 74 di an’i şi giumitati.
Armânipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>
