Eveniment Top – 11.07.2015

Câroari tu Românii

România Internațional, 15.07.2015, 11:32

Câroari tu Românii

Câroari, dupu cari ploi, stâmâna aestâ tu Românii. N’iercuri fu dzua cu nai ma marea câroari dit an — tricu di 39 di gradi Celsius tu Vestul ali vâsâlii, iu dauâ giudeţi furâ sum cod aroş.

Tuâ vâsâlia gu sum cod purtocaliu icâ galbin di câroari, temperaturli agiungândalor la 35-37 di gradi Celsius, iara indiţili temperaturâ-umezealâ (ITU) tricu lailui prag di 80 di unităţ.

Trenurli imnarâ cu vitezâ dip n’icâ tu dzâlili di câroari, la nâscânti sâhăţ dit dzuâ, ti sicuritatea a traficlui. Meteorologii dzâsirâ că-ntreg meslu Alunar va s-aducâ mutâ câroari, ama şi dzâli cu instabilitati atmosfericâ.

Victor Ponta ş-luă nâpoi atribuţiili di premier

Premierlu Victor Ponta şi-luă nâpoi, Gioi, atribuţiili di prot-ministru, tin’isiti tu aesti dit soni trei stâmân’i di viţepremierlu Gabriel Oprea.

Victor Ponta s-turnă tu Românii N’iercuri, dupu operaţia la genunchi ţi u adră tu Turchii, la giumitatea a meslui ţi tricu Pi 15 di Cireşar, tu dzua cându eara operat, premierlu fu citat s-ducâ dinintea a procurorilor DNA, dupu ţi cu dzaţi dzâli ninti îi si avea dzâsâ că easti câftat penal ti acti psefti sum anyrâpseari privată, agiutor la evaziuni fiscalâ şi lari di pâradz.

Autorităţli spun că aesti lucri li adră tu chirolu cându eara avucat şi au ligâturâ cu un dosar tu cari easti câftat soţlu a lui di partid, senatorlu Dan Şova, ma ninti ministru la Transporturi tu guvernul Ponta.

Pâradz europen’i ti infrastructura dit Românii

Nauâ miliardi ş-giumitati di euro, dit pâradz europen’i, suntu daţ ti Românii, pânâ tu anlu 2020, ti adrarea şi modernizarea di autosucăchi, aeroporturi, reţeli di apâ icâ di energii. Pâradzl’ii va s-hibâ daţ dupu anyrâpsearea, Viniri, Bucureşti, a Programului Operaţional Infrastructurâ Mari. Easti nai ma marli program operaţional dit Românii şi doilu, ca volum di investiţii, dit UE.

Hiindaei Bucureşti, dit partea ali Comisii Europeanâ, comisarlu ti Politiţ Regionali, Corina Creţu, dzâsi că prit aestu program, Guvernul di Bucureşti ş-l’ia borgea ca pânâ tu 2020 s-aducâ apâ bunâ dit sursi publiţi tu casili a tutulor român’ilor. Proiectili mări minduiti di Executivlu european ca hiindalor proti lucri ti adrari suntu autosucăchili: Sibiu – Piteşti, Bacău – Paşcani si Târgu Neamţ – Ungheni, cari va s-leagâ România di Republica Moldova.

Prit cofinanţarea ţi va s-hibâ asiguripsitâ di Guvernu, investiţiili pi aestu program va s-agiungâ la 12 miliardi di euro.

Dati di la Institutlu Naţional di Statisticâ

Produslu Internu Brut ali Românii criscu, tu proţl’ii trei meşi dit 2015, cu 4,1% andicra di idyul chiro dit 2014, iara andicra di trimestrlu IV dit anlu 2014, icunumia avu unâ crişteari di 1,5%, uidisit cu daua variantâ publicatâ, stâmâna aestâ, di Institutlu Naţional di Statisticâ (INS).

Icunumia ali Românii criscu, anlu ţi tricu, cu 2,8% andicra di 2013. Ti estan, Comisia Naţionalâ di Prognozâ alâxi pozitiv, la 3,3%, prognoza mutrinda criştearea di turlii icunumicâ ali vâsâlii.

Uidisit cu FMI, icunumia ali Românii va s-creascâ cu 2,7% anlu aestu Tu idyul chiro, Banca Mondialâ alâxi tut pozitiv, di la 2,9 la 3%, estimărili mutrinda criştearea icunumicâ tu 2015.

Uidisit cu INS, Inflaţia di cathi an du di minus 1,6% tu meslu Cireşar, tu scâdeari di la 1,2% tu meslu di nâinti, iara inflaţia di cathi mesu agiumsi la 2,95%. Inflaţia dit meslu Cireşar va s-aspunâ unâ scâdeari a pâhadzlor di cama di dauâ puncti proţentuali andicra di meslu Maiu, iara indiţili anual va s-hibâ intrâ minus unu şi ţiva trâ sutâ, ama easti di mari simasii ca poplu s-nu veadâ aestâ scâdeari ca hiindaei deflaţii — avea dzâsâ, nâinti, guvernatorlu a Băncâl’ei Naţionalâ ali Românii, Mugur Isărescu.

Moaubeţ Bucureşti întrâ minişţrâ’ii român şi italian di Externi

Emburl’ii dit Italia au baia pistusini tu stabilitatea ali icunumii româneascâ, aţi că tu cathi mesu yin cama di 100 di firmi năi s-adarâ emburlâchi tu Românii. Astâ u dzâsi ministurlu di Externi italian, Paolo Gentiloni, cari zburâ, stamâna aestâ, Bucureşti, cu caplu ali diplomaţii româneascâ, Bogdan Aurescu, ti ligâturli dintrâ dauli vâsâlii.

România şi Italia au unâ ligâturâ multu bunâ di parteneriat di turlii strategicâ – dzâsi Bogdan Aurescu, cari s-aspusi ti ţânearea a unui dialog continuu.

Criza dit Gârţii şi problema ali migraţii fu şi ea pi agenda a moaubeţlor. Alâxerli di turlii comerţialâ dintrâ Românii şi Italia tricurâ di 12 miliardi di euro.

România andrupaşti Republica Moldova

România andrupaşti nai ma multu Republica Moldova tu ţi mutreaşti intrarea tu UE, dzâsi prezidentul român, Klaus Iohannis, Marţâ, la adunarea iu s-deadi titlul di Doctor Honoris Causa ali Universitati “Ştefan aţel Marli” a omologlui a lui moldovean, pro-ocţidentalu Nicolae Timofte.

Titlul fu dat ti meritili a lui mutrinda promovarea ali integrari europeanâ a Republicâl’ei Moldova, ti criştearea a ligâturilor cu România, ama şi ti atenţia pi cari u ari ti educaţia a tinirâl’ei generaţii.

Prezidentul ali Românii apruchie turlia democraticâ tu cari s-dizvârtirâ alidzerli locali pisti Prut şi dzâsi că Moldova lipseaşti s-lucreadzâ multu ta s-amintâ proţeslu di alâxeari ali vâsâlii.

Armânipsearea: Cristina Mina