Eveniment Top (10.09.2016)
Vizita a premierlui român Dacian Cioloş tru Ghirmanie.
România Internațional, 10.09.2016, 18:49
Caplu a guvernului di Bucureşti, Dacian Cioloş, dusi tru Ghirmanie tra a daua oară tru aestu an şi la prezenta a reprezentanţilor di la ma multi companii dit domeniul IT-ului şi a comunicaţiilor dit landul Bavaria avantajile tra investiţiili tru România. Premierlu avu moeabeti şi cu oficiali a producatorlui auto BMW tra perspectiva ca aestă companie s-hiba prezentă tru România, maxus tru domeniul a modelilor electrice. Dacian Cioloş: BMW lucreadză multu cu cercetare-dizvoltare şi cu domeniul IT tru dizvoltarea a modelilor cari nfarmaca ma puţan, a modilelor electrice şi n-akicasimu ca tru yinitoarili săptămâni s-organizăm tru România vizita a unui grup di specialişti tru IT di la sediul ali companie BMW tra s-na adunama cu nascanti companii româneşti tru aestu domeniu şi s-videm oportunităţli tru yinitor.” Tru arada a discuţiilor cu premierlu a landului bavarez, Horst Seehofer, Dacian Cioloş deadi asigurări că România ndrupasti ma largu una Europă unită, ama a curi lideri pot s-reprezinta mai ghini intereslu a cetăţenilor tru apofasili ti s’l’ia.
România loclu 4 tru Diloitte CE Top 500
România agiumsi pi loclu patru tru atea di a dzatea ediţie a Diloitte CE Top 500 ( a nai ma marlor companii dit 18 di vasilii dit Europa Centrală şi di Est, plus Ucraina), di furn’ia a apetitlui criscut tra consum cari feati ca retailul s-hiba motorlu ali crişteari economica tru 2015. Conformu cu clasamentului adrat di compania internaţională di audit şi consultanţă, amintatitli totale a companiilor dit România prezente tru Top fura di 46,4 miliardi euro, tru creaştire nheama di nheama andicra di 2014. Firmele dit industria ali energie şi resursilor suntu nai ma ghini reprezentate tru clasamentu, di aduc venituri di 17 miliardi di euro. Pi loclu doi suntu companiile dit retail, care nregistrara ma marea rată di creaştire, di aproapea 18 di procente, agiungândalui la 15 miliardi di euro.
Habari buni ti economia românească
Economia româneasca ari un bun imnaticu – spun datele di ma nainti publicate di Institutlu Naţional di Statistică şi di Oficiul European di Statistică. Potrivit INS, România nregistra una creaştere economică di 5,2% tru primlu semestru dit 2016 comparativ cu perioada a anlui ti tricu, iara consumul efectiv total avut una contribuţie di 80% s-cama la formarea a lui. Si cifrele Eurostat spun că România consemneadză nai ma marea creaştire economică dit UE tru trimestrul doi dit 2016, cu un avansu al PIB-ului di 1,5% comparativ cu precedental’I trei mesi. Analiştil’i fac timbihi, ama, că avansul economic sănătos easti atel ti ari la thimel’iu producţia nu consumlu.
Priorităţ a naului ministru di interni român
Naulu ministrul di Interne tru Guvernul tehnocrat di Bucureşti, Dragoş Tudorache, deadi giuratlu dinintea a şeflui a statului şi ti scurtu kiro prezenta şi prioritătile a mandatului. Tudorache, fostu şef ali Cancelarie a primului-ministru, yini pi ipotisi tru loclu al Petre Tobă, care s-deadi demisia, hiindalui cercetat tru un dosar mutrindalui favorizarea a nascantor funcţionari dit subordinea a lui, stipsiţ di deiturnare di fonduri. Tra noulu ministru, tru toplu a priorităţilor suntu buna disvarteari a alidzerlor parlamentare dit 11 di andreu. Tudorache dimanda, că va s-discl’ida una structură di comandă la nivelu a ministerului cari s-asiguripseasca disvartearea fără sincope a procesului electoral. Maxus că prezidentul Klaus Iohannis feati timbihi la ceremonia di dari a giuratlui că: “Easti vital tra România, easti vital tra anvartusearea ali democraţie tru România şi easti extrem di importantu tra s-da pistipseari tra proceslui electoral dit România ca aesti alidzeri să s-dizvarteasca tru perfectă arada, tru una havaie di siguranţă şi s-avem garanţia că rezultatlu nu easti ambudyiusit vara turlie.”. Tudorache zbura şi tra fenomenul ali migraţiei, precizândalui că Bucureştiul ari naeti să zburasca cu Belgradlu tra organizarea a nascantor patrule comune la garniţa româno-sârbă, Tru kirolu dit soni ma multe grupuri di imigranta avura naetea s-treaca ilegal sinurlu anamisa di Sarbia si România.
Senatlu apufusi ca pensiile a românilor s-nu hiba impozitate
Senatlu di Bucureşti adoptat un proiectu di nom ti alaxearea a Codului Fiscal prit care numata s-tani impozitul di 16% tra pensiile ma mari di 1.050 lei (235 euro), iara contribuţiile la Sănătate suntu suportate dit bugetlu di stat. Documentul va s-agiunga la Camera a Deputaţilor, care easti for decizional. Dezbaterli fura marcate di disputi anamisa di PNL şi PSD. Social democraţl’i spun ca nomlu easti aştiptat di mulţa pensionari şi stipsescu a liberalilor că tăl’iara amintatitli atumtea cându era la puteare. Tru apandisi, PNL spuni că nomlu va la agiuta a atilor cu pensii mari, iara impactul bugetar va s-hiba semnificativu. Guvernul avu un punctu di videala negativ tra aesta iniţiativa.
România agiumsi ufitial membru al CERN
Dit 5 di yismaciuni, România agiumsi ufitial, atel di-al 22 -lu stat membru a Organizaţiil’ei Europene tra Cercetare Nucleară, nai ma importantu tentru di cercetare la nivel mondial tru domeniul a fizical’ii particulili. Prezentu la analtarea a hlambural’ei la sediul ali organizaţie di ningă Geneva, prezidentul Klaus Iohannis, scoasi tru migdani simasia tra aderrea ali Românie tra mediul ştiinţific şi di cercetare. Tru aestu kiro, cama di 170 di fizicieni şi ingineri români di la tinti universităţ şi trei institute di cercetare dit România lucreadză tru arada a atilor nauă proiecte ale Organizaţie. Seflu a statlui la deadi curayiu a cercetătorlor români care al’i prezentara proiectele tru dizvarteari tru care suntu mintiţ s-aiba hairi cu oportunităţle cari s-discl’id unaoara cu aderarea ali Românie la CERN.
Autor: Andreea Bojoi
Armanipsearea: Tascu Lala
