Eveniment Top – 10.05.2014

Împrustări şi-ndauâ prognozi mutrinda icunumia româneascâ

România Internațional, 11.05.2014, 13:47

Împrustări şi-ndauâ prognozi mutrinda icunumia româneascâ

Guvernul di Bucureşti apufusi ca 1 di Yinaru 2019 s-hibâ naua datâ ti intrarea ali Românii tu zona euro. Pi di altâ parti, Comisia Europeanâ criscu, ti daua oarâ, unâ dupu alantâ, prognozili mutrinda icunumia ali Românii tu 2014 şi 2015, la 2,5%, icâ 2,6%. Protlu motor icunumic va s-hibâ câftarea internâ, dit vâsâlii, cari lipseaști s-întreacâ exporturli. Tu aeșțâ doi an’i, investiţiili lipseaști s-creascâ, andrupâti di unâ cama bunâ trâdzeari a pâradzlor europen’I, ama şi di împrustarea a mărilor proiecti di infrastructurâ. CE pistipseaști că tu 2014, inflaţia va s-hibâ di 2,4%, iara tu 2015, di 3.3%.

Banca Naţionalâ dzâți și ea că ținta di inflaţii ti estan, va s-scadâ di la 3,5% la 3,3%, maxus că icunumia româneascâ caftâ ș-țânâ calea bunâ di pânâ tora. Guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu, spuni că tuti crișterli icunumiți româneşțâ nu aratâ şi criștearea a monedâl’ei naţionalâ andicra di euro şi di dolarlu american. Tu minduita lui, criștearea a leului easti ma multu un lucru ți țâni di conjuncturâ, cari țâni și ea di catandisea regionalâ. Isărescu hâbârisi și că România deadi nâpoi nai ma marea parti dit ampârmutlu di 12 miliardi di euro luat tu 2009 di la FMI şi că va-l pâlteascâ tut anlu ți yini.

Apofasea ali Curti Constituţionalâ ali Românii mutrinda casili naționalizati tu chiorlu a regimlui comunistu

Curtea Constituţionalâ dit Românii apufusi ca proprietarl’ii a casilor luati zorlea tu chirolu a regimlui comunistu, cari agiunsirâ la instanţâ ti aestâ problemâ, lipseaști s-așteaptâ apofasea aluștor fârâ s-poatâ s-hârseascâ di prividerili a nomlui apruchiat tu 2013. Giudicâtorl’ii CCR apufusirâ că datili stabiliti prit nom nu mutrescu şi cazurli ți suntu tu n’iez di andridzeari. Instanţili lipseaști s-andreagâ proțesili și s-aspunâ îndreptul şi pâhălu a compensaţiilor, iara dapoaia va s-hibâ pitricuti câtâ autoritatea tu cauză mași ta s-ascoatâ titlul.

Protesti a poştâl’ei români şi a lucrâtorilor di la metrou

Lucrâtorl’ii a Poştâl’ei Români și-aspusirâ anvirinarea, N’iercuri, Bucureşti şi tu alțâ câsâbadz dit vâsâlii, mutrinda cumândisearea aliștei companii di stat — dit aeșțâ dit soni an’i.. Ei caftâ inșearea aliștei cumândiseari, ama și criştearea a salariilor diunâoarâ cu rata ali inflaţii, pâltearea a sâhățlor lucrati pisti programlu a lor, ama și cama buni sinfunii di lucru. Liderl’ii sindicali hâbârisirâ că protestili va s-țânâ ș-tu chirolu yinitor. Borgili a Poştâl’ei Români agiunsirâ adzâ la 200 di milioani di lei, icâ vârâ 45 di milioani di euro. Şi lucrâtorl’ii di la Metrou ș-aurlarâ gailelu, N’iercuri, tu daua dzuâ di protesti. Ei aduc aminti di nitin’isearea a prividerilor a Contractului Colectiv di Lucru, ama și că mași prit apofasea a ei, administraţia Metrorex alâxi organigrama ali companii.

American’ii di la Chevron ahurhirâ forărili ti gazili di şistu tu estul ali Românii

Reprezentantul tu Românii ali companii petrolierâ americanâ Chevron, Thomas Holst, hâbârisi la Radio România Actualităţi că furâ ahurhiti lucrărli mutrinda scutearea a gazilor di şistu la exploatarea di Pungeşti, tu Giudeţlu Vaslui. Tut aestu dit soni ș-deadi zborlu că va s-hibâ tin’isiti tuti borgili mutrinda nomurli european’i şi româneşțâ, iara pândzâli di apâ freaticâ di aclo va s-hibâ afiriti. Oamin’i dit câsâbă şi ecologişțâ adrarâ ma multi protesti tu ți mutreaști ahurhearea aluștui proiectu american, câ țe, dzâc ei, turlia di aspârdzeari hidraulicâ prit cari sunt scoasi gazili di şistu – polueadzâ multu pândza freaticâ, ama poati s-ducâ și la cutreamburi.

Prezidentul a Senatlui român, Călin Popescu Tariceanu, tu vizitâ Chişinau

România va s-hibâ prota vâsâlii cari va s-aproachi Acordul di asoțieri a Republicâl’ei Moldova cu UE, ca un semnu limpid mutrinda andruparea pi-ntrega cali europeanâ aliștei vâsâlii vițini, dzâsi prezidentul a Senatlui român, Călin Popescu Tăriceanu, cari s-dusi N’iercuri şi Gioi tu unâ vizitâ ofițialâ la Chişinău. El zburâ cu caplu a statlui, Nicolai Timofte, cu premierlu Iurie Leancâ şi cu prezidentul a Parlamentului, Igor Corman, mutrinda intrarea tu UE ali Republicâ Moldova, mutrinda proiectili energetiți la cari lucreadzâ deadun, ama şi mutrinda catandisea dit regiuni.

Armânipsearea: Cristina Mina