Eveniment top – 10.01.2015

România Internațional, 12.01.2015, 21:01

Anamisa di întreaga lumi, România nu aproachi ataclu di turlii terroristâ di la sedilu dit Paris ali redacții Charlie Hebdo

România nu aprochi ici terorismul şi violenţa mutrinda libirtatea di zburari și a valorilor ali democraţii – easti zborlu pitricut di autorităţli di Bucureşti dupu ataclu teroristu di N’iercuri, di la sedilu di Paris a redacțil’ei Charlie Hebdo.

Ataclu easti un actu teroristu lai, dzâsi caplu ali vâsâlii a noasti, Klaus Iohannis, cari da asiguripseri a soțlor ali Românii mutrinda întreaga andrupari tu alumta contra a terorismului şi a extremismului di iți turlii.

Și premierlu Victor Ponta dzîsi și el că România easti anamisa di Franţa şi a condamnâ susto actul di terorismu cari aspardzi libirtățli di timel’iu. Şi ministurlu di Externi, Bogdan Aurescu, şi-aspusi greaua anvirinari andicra di aestu atac, ti cari s-dzâți că easti unul cum nu s-ari vidzutâ. Tutâ comunitatea internaţionalâ condamnă greu taclu islamistu, iara magioritatea a vâsâliilor ocțidentali criscurâ nivelu di alertâ antiteroristâ.

Servicilu Român di Informații dzâsi că, di oarâ, nu ari indicii mutrinda andridzearea di năi atacuri di turlii teroristâ tu Românii si nu lipseaști mutarea nivelui di alertâ, cari armâni ca pânâ tora, – precaut.

Dișcl’is tu anlu 1969 şi vindut tu 45.000 di cumăț, Charlie Hebdo anyrâpseaști, tu frândzâli a lui, caricaturi, problemi şi zboarâ ayoriea, andicra di extrema dreaptâ, catolicismu, islamu, iudaismu, culturâ şi politicâ.

Giudicâtorlu Marius Tudose easti năulu prezidentu al CSM dit Românii

Consiliu Superior a Magistraturâl’ei dit Românii şi-aleapsi cumândiseara: giudicâtorlu Marius Tudose easti năulu prezidentu, iara procurorlu Bogdan Gabor easti vițeprezidentul. Tu ilikii di 42 di an’i, Marius Tudose hâbârisi că mutreaști criștearea a eficiențâl’ei şi calitatâl’ei a actului di giustiții.

Tu magistraturâ di 20 di an’i, el easti membru al CSM dit anlu 2011. Hiindalui și el la andamusi, prezidentul Klaus Iohannis zburâ di cât easti di importantâ pâstrarea a giustițil’ei a independentă, competentâ, cu giudicâtori şi procurori oneșțâ.

El lâ deadi curagiu a magistrațlor s-nu s-alasâ şi ș-ducâ ninti lucurlu, dândalor asiguripseri că va lâ hibâ un bun soț.

Tu ți mutreaști Mecanismlu di Cooperari şi Vigl’ari pi Giustiții ali Comisilei Europanâ, aestu fu ș-armâni un bun instrumentu ti Românii, pistipseaști caplu ali vâsâlii. El mai dzâsi că easti di mari simasii ca giustiția româneascâ s-imnâ ahât ghini, ca aestu dit soni mecanismu s-nu mai lipseascâ.

Prezidentul român, Klaus Iohannis, caftâ criștearea a bugetului la Ministerlu di Afireari

Prezidentul roman, Klaus Iohannis, zburâ cu premierlu Victor Ponta di pâradzl’li ti afireari tu anlu 2015, ama ş-di unâ eventual proțentu di 0,3 dit PIB tu estan, ti agiutorlu a hârgilor militari.

Tu idyul chiro, caplu a statlui cl’imă, ti Luni, andamusi cu formaţiun’ili politiți parlamentari pi aestu subiectu.

Scupolu a andamuserilor easti anyrâpsearea a unui acordu di turlii politicâ, prit cari, tu anlu 2017, s-hibâ asiguripsit un prag minim di 2% dit PIB ti Afireari.

Alti moaubeț di la andamusea di lucru, di la sediul ali prezidențil’i, mutrirâ stadiul a luarâl’ei di pâradz europen’i, ama şi turliili di crișteari aluștui dit soni proțes.

Banca Naţionalâ ali României n’icșureadzâ dobânda di politicâ monetarâ

BNR n’icșură dobânda di politicâ monetarâ di la 2,75% la 2,5%. Aestu easti un nău minim isturic, Banca Țentralâ armânândaei, ași, pi calea a ei mutrinda acţiun’ili di stimulari a creditărilor tu moneda naţionalâ.

Tu 2014, BNR scâdzu dobânda di politicâ monetarâ di ma multi ori, di la 4 proțenti pi an, la 2,75%. Tu minduita a guvernatorlui Mugur Isărescu, aestâ apofasi yini dupu n’icșurarea ratâl’ei di cathi an a inflaţil’ei şi bâgarea ei sum valorli aștiptati.

Di la 1 di Șcurtu, tuț cetățen’ii român’i au borgea s-ufiliseascâ Cardul Naţional di sânâtati

Tu Românii, cardul naţional di asiguripseri soțiali di sânâtati, cu borgi di ufiliseari di la 1 si Șcurtu. Cama di 12,5 milioani di carduri furâ deja scoasi, iara rata di pitrițeari aluștor câtâ cetîțen’i easti tora di 90%. Aestu dit soni proțes lipsea s-hibâ bitisit Brumar 2014, ama aproapea un million di carduri nu agiunsirâ nica la titulari.

Yeațârl’ii di fumeal’i au borgea s-activeadzâ, s-da cali a cardurilor pânâ la 31 di Yinaru, ca eali s-intrâ tu practico. Ei hâbârisirâ că nu aproachi ici distribuirea, prit cabinetili a lor, a cardurilor di sânâtati ți nu agiunsirâ nica la oamin’i, dit ma multi furn’ii.

Ti un chiro, cardul va s-imnâ paralel cu sistemlu di tora mutrinda confirmărli a calitatâl’ei di asigurat.

Bucureşti fu Gala Studenţâlor Român’i ditru xeani

Tinirl’ii român’i cu nai ma bunili rezultati pi plan academic şi extracurricular tu xeani, furâ yurtusiț, premiaţ la Bucureşti, tu Gala Studenţâlor Român’i ditru xeani. Ațea de-a șasea ediţii aluștui evenimentului adunâ vârâ 800 di studenţâ, personalităţ dit societatea româneascâ, diplomaţ, reprezentanţâ dit societatea țivilâ, ama şi jurnalişțâ.

La galâ luarâ parti şi Ministurlu di Externi, Bogdan Aurescu, cari dzâsi că mutreaști ca studenţâl’ii român’i cari anveațâ tru xeani s-aflâ șansili, tihea cari s-lâ da cali s-toarnâ tu Românii.

Tu Românii, temperaturili dipusirâ multu tu termometru

Arcoarea ”aputrusi” întreaga Românii di ma multi dzâli. Nai ma scâdzuta temperaturâ di estan fu di minus 34 di gradi Celsius, la Întorsura a Buzăului.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>