Eveniment Top – 09.03.2013

Intrarea ali Românii tu spatilu di libirâ urdinari – Schengen – amânatâ nica unâ oarâ



Intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţiul Schengen fu disnău amânatâ. La Consiliul di Goustiţii şi Afaceri Interni, di gioi, di Bruxelles, minişţrâl’ii europen’i di Interni s-achicâsirâ ca aestâ temâ s-hibâ zburâtâ pânâ tu inşita a anlui, ta s-aflâ unâ soluţii ti aderarea tu dauâ etapi. Niscânti vâsâlii condiţionarâ apruchiearea lor di yinitorlu raportu pi giustiţii ali Comisii Europeani, cari va s-hibâ îngrâpsit tu Andreu. Hiindalui la Consiliul JAI, ministrul di Interni, Radu Stroe, dzâsi că Bucureştiul îndreadzi unâ alâxeari di strategii şi, deadun cu Vâryâria, va s-ahurheascâ tu chirolu ţi va s-yinâ unâ ofensivâ prit cari va s-adarâ moaubeţ directi cu vâsâliili ţi îndrupăscu apruchiearea lor, ama maxus cu aţeali cari nica nu vor s-da cali la intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari – Ghermănia, Olanda şi Finlanda.



Deputaţâl’ii român’i nu paruchiarâ prota moţiuni simplâ ali opoziţii dit leghislatura di tora



Guvernul cumândisit di Victor Ponta s-alumtă cu prota moţiuni simplâ dit legislatura di tora, bâgatâ di opoziţia democrat-liberală, pi tema a catandisâl’ei a combinatlui Oltchim Râmnicu – Vâlcea. Deputaţl’ii nu apruchiarâ, marţâ, moţiunea cari giudicâ Executivlu ti catandisea a combinatului, unlu dit nai ma mărli dit Europa di Est. Aţei ţi îngrâpsirâ motiunea câftau demisia minişţrâlor di Finanţi, Daniel Chiţoiu şi aţilui di Icunumii, Varujan Vosganian, a curi lâ aduţi câbati di intrarea ali Oltchim tu insolvenţâ, ama şi că proceslu di privatizari şeadi, nu s-duţi câtâ iuva.. Combinatlu ari niscânti borgi di suti di milioani di euro. Guvernul câtâpâţi, tu toamna ţi tricu, s-vindâ pachetlu majoritar di acţiun’i, ama privatizarea nu amintă. Puterea dzâţi că griutăţli di la Oltchim vinirâ unâoarâ cu lipsa di responsabilitati a guvernilor di ma ninti.



Caplu ali diplomaţii di Ungaria – tu vizitâ Bucureşti



Ministrul ungar di Externi, János Martonyi, adră, luni ţi marţâ, unâ vizitâ oficialâ tu Românii, cu furn’iea a yurtusearâl’ei a 10 an’i di la simnarea ali declaraţii mutrinda parteneriatlu strategic întrâ dauli vâsâlii. Tu minduita al Martony, niţi un dintrâ dauli stati nu vor s-aspargâ parteneriatlu strategic chiola suntu nisâcnti tensiun’i ma n’iţ icâ ma mări intrâ Bucureşti şi Budapesta. Titus Corlăţean spusi: Tu minduita a noastâ, parteneriatlu strategic întrâ România şi Ungaria easti împrustarea naturalâ a ligâturâl’ei di bunâ viţinâtati şi di achicâseari întrâ dauli vâsâlii..” Corlăţean şi Martony evaluarâ stadiul a Parteneriatlui, zburârâ ti îndauâ turlii di avansare, di crişteari a proiectilor ţi li au deadun, inclusiv aţilor ţi mutrescu afirearea a minorităţlor naţionali dit dauli stati. Caplu ali diplomaţii dit Românii dzâsi câ asumarea ali identitati ali unâ minoritati naţionalâ nu lipseaşti s-calcâ nomlu a statlui iu bâneadzâ. Ligâturli româno-ungari furâ tensionati ti furn’iea că Budapesta şi-arătă a autorităţlor locali dit aţeali trei giudeţi ali Românii iu ma multu bâneadzâ maghiari. Aesti treili vor s-lâ si da cali s-aspindzurâ hlambura aşi-dzâslui Ţinut Secuiescu” pi instituţiili publice, lucru cari, prit nom, nu easti apruchiat.



Leghislaţia mutrinda retrocederea a casilor luati zorlea di regimlu comunistu — disnău tu moaubetea a autorităţilor di Românii



Guvernul di Bucureşti analizeadzâ un nău proiectu di nom ţi mutreaşti darea nâpoi a casilor nationalizati di regimlu comunistu, unâ lucru ţi easti ca un schin di ma ghini di 20 di an’i. România ari chiro pânâ pi 12 di Apriiur s-tin’iseascâ câftarea ali Curti Europeani ti Îndrepturili a Omului ta s-îndreagţ aestâ problemâ. CEDO “s-alumtâ” cu mutli plângeri a aţilor ţi s-ved ca hiindalor fârâ îndrepturi. CEDO dzâsi că, tu lipsa ali unui nom cari s-îndreagâ aestâ catandisi, va giudicâ un dupu alantu, tuti cazurili şi va s-stuhinâ statlu român s-da despâgubiri multu mări. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica 16 miliardi. Premierlu Victor Ponta hâbârisi că va ca executivlu s-şi tin’iseascâ borgea ţi u ari tu Parlament pi yinitorlu proiectu di nom şi s-îndreagâ aestâ problemâ. Victor Ponta: “Voi s-încl’idem pi 19 di Marţu aestu capitol dit isturia ali Românii şi am nâdia că va s-adrăm aestu lucru cât s-poati di ghini. Easti prota oarâ cându ufilisescu aesti instrumentu di turlii constituţionalâ. Şi niţi nu voi sâ-l mai ufilisescu tu chirolu ţi va s-yinâ. Sâştiâ că voi s-hibâ unâ apofasi asumatâ di tuti forţili di turlii politica — ţi au borgi.”Uidisit cu năulu proiectu, proprietarl’ii di ma ninti a casilor luati zorlea di regimlu comunistu cari nu pot s-hibâ despăgubiţ tu naturâ, va s-l’ia puncti cu pâhâ di un leu, raportat la valoarea a casâl’ei, cu cari va s-patâ s-ancupârâ, prit licitaţii, casi şi terenuri agricoli scoasi la vindeari di stat.



Steaua amintă Bucuresti mecilu cu campioana ali Europi la fotbal, Chelsea Londra



Steaua Bucureşti, goala echipâ româneascâ di fotbal ţi easti tu primvearea a competiţiilor continentali, hârsi nica unâ oarâ inimli a fan’ilor a ei şi nu maşi. Stelisţâl’ii amintarâ, gioi, pi teren propriu, cu scorlu di 1-0, tu pota etapâ a optimilor di finala a Ligâl’ei Europa. Multu cânâscuta echipâ englezâ “Chelsea” easti pi prtlu loc tu clasamentul mondial a cluburilor, pi meslu Şcurtu. Returlu va s-gioacâ pi 14 di Marţu, Londra.





Armâneaşti: Cristina Mina

România Internațional, 09.03.2013, 11:58

Intrarea ali Românii tu spatilu di libirâ urdinari – Schengen – amânatâ nica unâ oarâ



Intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţiul Schengen fu disnău amânatâ. La Consiliul di Goustiţii şi Afaceri Interni, di gioi, di Bruxelles, minişţrâl’ii europen’i di Interni s-achicâsirâ ca aestâ temâ s-hibâ zburâtâ pânâ tu inşita a anlui, ta s-aflâ unâ soluţii ti aderarea tu dauâ etapi. Niscânti vâsâlii condiţionarâ apruchiearea lor di yinitorlu raportu pi giustiţii ali Comisii Europeani, cari va s-hibâ îngrâpsit tu Andreu. Hiindalui la Consiliul JAI, ministrul di Interni, Radu Stroe, dzâsi că Bucureştiul îndreadzi unâ alâxeari di strategii şi, deadun cu Vâryâria, va s-ahurheascâ tu chirolu ţi va s-yinâ unâ ofensivâ prit cari va s-adarâ moaubeţ directi cu vâsâliili ţi îndrupăscu apruchiearea lor, ama maxus cu aţeali cari nica nu vor s-da cali la intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari – Ghermănia, Olanda şi Finlanda.



Deputaţâl’ii român’i nu paruchiarâ prota moţiuni simplâ ali opoziţii dit leghislatura di tora



Guvernul cumândisit di Victor Ponta s-alumtă cu prota moţiuni simplâ dit legislatura di tora, bâgatâ di opoziţia democrat-liberală, pi tema a catandisâl’ei a combinatlui Oltchim Râmnicu – Vâlcea. Deputaţl’ii nu apruchiarâ, marţâ, moţiunea cari giudicâ Executivlu ti catandisea a combinatului, unlu dit nai ma mărli dit Europa di Est. Aţei ţi îngrâpsirâ motiunea câftau demisia minişţrâlor di Finanţi, Daniel Chiţoiu şi aţilui di Icunumii, Varujan Vosganian, a curi lâ aduţi câbati di intrarea ali Oltchim tu insolvenţâ, ama şi că proceslu di privatizari şeadi, nu s-duţi câtâ iuva.. Combinatlu ari niscânti borgi di suti di milioani di euro. Guvernul câtâpâţi, tu toamna ţi tricu, s-vindâ pachetlu majoritar di acţiun’i, ama privatizarea nu amintă. Puterea dzâţi că griutăţli di la Oltchim vinirâ unâoarâ cu lipsa di responsabilitati a guvernilor di ma ninti.



Caplu ali diplomaţii di Ungaria – tu vizitâ Bucureşti



Ministrul ungar di Externi, János Martonyi, adră, luni ţi marţâ, unâ vizitâ oficialâ tu Românii, cu furn’iea a yurtusearâl’ei a 10 an’i di la simnarea ali declaraţii mutrinda parteneriatlu strategic întrâ dauli vâsâlii. Tu minduita al Martony, niţi un dintrâ dauli stati nu vor s-aspargâ parteneriatlu strategic chiola suntu nisâcnti tensiun’i ma n’iţ icâ ma mări intrâ Bucureşti şi Budapesta. Titus Corlăţean spusi: Tu minduita a noastâ, parteneriatlu strategic întrâ România şi Ungaria easti împrustarea naturalâ a ligâturâl’ei di bunâ viţinâtati şi di achicâseari întrâ dauli vâsâlii..” Corlăţean şi Martony evaluarâ stadiul a Parteneriatlui, zburârâ ti îndauâ turlii di avansare, di crişteari a proiectilor ţi li au deadun, inclusiv aţilor ţi mutrescu afirearea a minorităţlor naţionali dit dauli stati. Caplu ali diplomaţii dit Românii dzâsi câ asumarea ali identitati ali unâ minoritati naţionalâ nu lipseaşti s-calcâ nomlu a statlui iu bâneadzâ. Ligâturli româno-ungari furâ tensionati ti furn’iea că Budapesta şi-arătă a autorităţlor locali dit aţeali trei giudeţi ali Românii iu ma multu bâneadzâ maghiari. Aesti treili vor s-lâ si da cali s-aspindzurâ hlambura aşi-dzâslui Ţinut Secuiescu” pi instituţiili publice, lucru cari, prit nom, nu easti apruchiat.



Leghislaţia mutrinda retrocederea a casilor luati zorlea di regimlu comunistu — disnău tu moaubetea a autorităţilor di Românii



Guvernul di Bucureşti analizeadzâ un nău proiectu di nom ţi mutreaşti darea nâpoi a casilor nationalizati di regimlu comunistu, unâ lucru ţi easti ca un schin di ma ghini di 20 di an’i. România ari chiro pânâ pi 12 di Apriiur s-tin’iseascâ câftarea ali Curti Europeani ti Îndrepturili a Omului ta s-îndreagţ aestâ problemâ. CEDO “s-alumtâ” cu mutli plângeri a aţilor ţi s-ved ca hiindalor fârâ îndrepturi. CEDO dzâsi că, tu lipsa ali unui nom cari s-îndreagâ aestâ catandisi, va giudicâ un dupu alantu, tuti cazurili şi va s-stuhinâ statlu român s-da despâgubiri multu mări. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica 16 miliardi. Premierlu Victor Ponta hâbârisi că va ca executivlu s-şi tin’iseascâ borgea ţi u ari tu Parlament pi yinitorlu proiectu di nom şi s-îndreagâ aestâ problemâ. Victor Ponta: “Voi s-încl’idem pi 19 di Marţu aestu capitol dit isturia ali Românii şi am nâdia că va s-adrăm aestu lucru cât s-poati di ghini. Easti prota oarâ cându ufilisescu aesti instrumentu di turlii constituţionalâ. Şi niţi nu voi sâ-l mai ufilisescu tu chirolu ţi va s-yinâ. Sâştiâ că voi s-hibâ unâ apofasi asumatâ di tuti forţili di turlii politica — ţi au borgi.”Uidisit cu năulu proiectu, proprietarl’ii di ma ninti a casilor luati zorlea di regimlu comunistu cari nu pot s-hibâ despăgubiţ tu naturâ, va s-l’ia puncti cu pâhâ di un leu, raportat la valoarea a casâl’ei, cu cari va s-patâ s-ancupârâ, prit licitaţii, casi şi terenuri agricoli scoasi la vindeari di stat.



Steaua amintă Bucuresti mecilu cu campioana ali Europi la fotbal, Chelsea Londra



Steaua Bucureşti, goala echipâ româneascâ di fotbal ţi easti tu primvearea a competiţiilor continentali, hârsi nica unâ oarâ inimli a fan’ilor a ei şi nu maşi. Stelisţâl’ii amintarâ, gioi, pi teren propriu, cu scorlu di 1-0, tu pota etapâ a optimilor di finala a Ligâl’ei Europa. Multu cânâscuta echipâ englezâ “Chelsea” easti pi prtlu loc tu clasamentul mondial a cluburilor, pi meslu Şcurtu. Returlu va s-gioacâ pi 14 di Marţu, Londra.





Armâneaşti: Cristina Mina