Eveniment Top – 08.03.2014

România ari un nău guvernu

admin, 10.03.2014, 21:14

România ari, di N’iercuri, un nău guvernu. Prezidentul Traian Băsescu şi premierlu soțial-democrat Victor Ponta, dușman’i dzâși, agiumsirâ la un acordu cari dânâseaști cumtreamburili di turlii politicâ ți țânea di baia dzâli. Şeflu ali vâsâlii apruchie s-simneadzâ numasearea-a minişțrâlor pripuşi di protlu ministru. Di alantâ parti, Victor Ponta pitricu a Parlamentului un program di guvernari la dzuâ, unâoarâ cu aduțearea tu guvernu ali Uniuni Democratâ a Maghiarilor dit România tu loclu a liberalilor, cari inși dit executiv şi dit ațea ți fu Uniunea Soțial Liberalâ. Ca semnu că USL nu maata easti, liderlu liberal Crin Antonescu demisionă dit ipotisea di prezidentu a Senatlui. Tora, ași-dzâslu guvernu Ponta 3”lu adarâ, pi ningâ reprezentanțâ dit UDMR, membri dit Partidlu Soțial-Democrat, dit Partidlu Conservator şi dit Uniunea Naţionalâ ti Progreslu ali Românii. Minişțrâl’ii ș-bâgarâ giurâmintul dinâintea al Traian Băsescu. La pțân chiro dupu aestu lucru, Victor Ponta dzâțea: Nu voi s-dau nâdii la canâ, nu easti ici arâhati şi niți nu pistipsescu că va s-hibâ pânâ tu Andreu cându va s/avem un prezidentu cari s-achicâseascâ că lipseaști s-hibâ prezidentu arbitru, nu un prezidentu giucâtor. Tu minduita a protlui ministru, faptul că prezidentul Băsescu apruchie năulu guvern easti aștiptat zorlea di realitatea regionalâ: Uniunea Europeanâ şi NATO lipsescu s-aibâ unâ Românii pi cicioari, democraticâ şi sertâ tu un chiro multu laiu — cum easti criza dit Ucraina.

România şi criza dit Ucraina

România va s-l’ia parti, anamisa di experțâ, la misiunea OSCI dit Ucraina. Ma multu, poati s-partițipâ la un format di ”pâzâripseri” ti andridzerea a niachicâserilor ruso-ucrainieni, maca aestu lucru va s-hibâ apufusit – dzâsi prezidentul Traian Băsescu tu catandisea a summit-lui european adrat ayoniea, di urgenţâ, Gioi, Bruxelles: Avem cama di 400.000 di cetăţen’i ucraineni ți zburăscu limba românâ, lucru ți nâ bagâ pi doilu loc, dupu minoritatea arusâ, ca interesu tu ațea ți mutreaști minorităţili dit Ucraina. România easti nai ma aproapea stat membru ali Uniuni Europeanâ di Crimeea, la mași 160 di mili marini, ațea ți ti unâ dit ațeali 400 di navi a flotâl’ei ali Federaţii Arusâ di Sevastopol aratâ un marş di maximum 10 ori pânâ la sinurli ali Românii. Tu idyul cihro, România easti la 100 di km di un altu polim îngl’ițat, ațel dit Transnistria. Ministrlu di Externi, Titus Corlăţean, va s-ducâ, 10 di Marțu, tu Ucraina. El va s-zburascâ cu autorităţili di Kiev şi andicra di scutearea a nomlui mutrinda limbilii regionali şi minoritari. Bucureştiul caftâ trițearea disnău la nomlu cari asiguripsea ufilisearea a limbilor a minorităţlor naţionali, inclusiv sum forma di limbi regionali, multu lipsitâ tu ți mutreaști țânearea a identitatâl’ei româneascâ.

Amintări ali industrii româneascâ di amaxi

Cu tutâ criza icunumicâ, vinderli di la uzinili Dacia dit Românii, ți li ari constructorlu francez Renault, nica easti suntu multu buni. Avurâ, tu Ynaru, nai ma marea crișteari dit Uniunea Europeanâ. Tu 2013, furâ înmatriculati cama di 294 di n’ii di amaxi Dacia tu ațeali 28 di vâsâlii europeani, tu crișteari cu 22,8% andicra di 2012. Ti ațea. angajaţl’ii au câ țe s-hârseascâ! Ama, ei tut aleapsirâ s-iasâ pi sucăchi, ti protesti andicra di politica a autorităţlor tu ți mutreaști infrastructura. Ei nu suntu ici haristușiț di amânarea mutrinda calea Piteşti-Sibiu, ți leagâ sudlu di țentrlu ali vâsâlii. Liderlu sindical Dumitru Costin exiyisi: Maca va s-bâgăm finanţarea a segmentului di cali Piteşti-Sibiu ti 2020, atunțea easti limpidi că va s-ahurhim s-nâ andridzem ti şomaj şi chireri di locuri di lucru tu industria di amaxi dit România. Maca aestâ vor guvernanţâl’ii, s-nâ u aurlâ. Vidzut di Uniunea Europeanâ ca hiinda un proiectu di mari simasii, calea Piteşti-Sibiu easti bunâ ti Renault şi, uidisit cu francezii, poati s-aducâ scâdearea a hârgilor și a chirolui tu ți mutreaști transportul a amaxilor.

Fotballu românescu tu prot-plan

Echipa naţionalâ di fotbal ali Românii adră remizâ, stâmâna eastâ, cu Argentina. Cu tuti că nu avum niți un gol, aței ți-l vor aestu sportu, s-hârsirâ sâ-l veadâ pi Arena Naţionalâ dit Bucureşti pi Lionel Messi, atacantul ali Barcelonâ, di patru ori amintâtor a Balonlui di Malamâ. Hiindalui ca amical di lux”, gioclu fu tu idyea dzuâ cu alidzerlii ti ipotisea di prezidentu ali Federaţii Românâ di Fotbal. Loclu fu luat di ațel cama pțân cânâscut dintrâ aței ținți candidaţ: tinirlu Răzvan Burleanu. Va s-încl’idâ 30 di an’i pi 1 di Alunar. Bitisi Facultatea di Ştiinţi Politiți și alâsă la sportul di performanţâ la mași 19 an’i, ta s-aveațâ carti.. Tu aeșțâ di soni an’i, el cumândisi federaţia di minifotbal. Prota, vidzut ca hiindalui ca nai ma mari favorit, ațel di ma ninti giucâtor international Yoryi Popescu fu, condamnat Marţâ, la trei ani’ di haăsi, ti infracţiun’i icunumiți. Tu un proțes al transferurilor tu fotbal cari țânea di sași an’i, mai furâ pitricuț la hapsi nica şapti oamin’i — numi greali dit fotbal – ti lari di pâradz şi evaziuni di turlii fiscalâ.

România şi-a liberaliză pâzarea funțiarâ

Prezidentul Traian Băsescu apruchie, stâmâna aestâ, Nomlu a terenurilor agricoli, cari adarâ cama lișoari proțedurli di vindeari câtâ cetăţen’i şi persoani giuridiți dit un altu stat membru dit Uniunea Europeanâ. Uidisit cu Tratatlu di aderari la Uniunea Europeanâ, România și-luă borgea ca, di la 1 di Yinaru 2014, sâ liberalizeadzâ pâzarea funțiarâ, ca cetăţen’ii xen’i persoani fiziți, dit comunitatea europeanâ s-poatâ s-ancupârâ terenuri agricoli. Ama, cu ațeali 14 milioani di hectari di terenuri agricoli ți li ari, cu pâhadz multu ma n’iț andicra di alti vâsâlii dit Uniuni, România easti multu bunâ ti xen’i cari vor s-l’ia loc aoa.