Eveniment Top – 07.09.2013

Ahurhearea a nauâl’ei sesiuni parlamentarâ tu Românii

România Internațional, 06.09.2013, 13:46

Ahurhearea a nauâl’ei sesiuni parlamentarâ tu Românii

Parlamentul ali Românii şi-ahurhi activitatea, dupu vacanţa di vearâ. Senatorl’ii şi deputaţl’ii ţi adarâ parti dit Uniunea Social Liberalâ, tora la guvernari, spun câ şi-au stabilirâ ca proti lucri ti adrari tu aestâ sesiuni ordinarâ, apruchiarea a năului Nom di Timel’iu şi Nomlu a Referendumului., ama şi alâxearea a nomlui mutrinda regiun’ili di dezvoltari. Prota forţâ ali opoziţii, Partidlu Democrat Liberal, hâbârisi câ pitricu deja tu Parlamentu un proiectu ti amintarea ali Autoritati ti Protecţia a Investitorilor, ţi mutreaşti scâdearea ali fiscalitati. Dit meatrili pripusi easti n’icşurarea a cotâl’ei unicâ la 12%, n’icşurarea CAS cu 5%, scutearea a impozitlui pi profitlu reinvestit ti capitalizari şi criştearea a salariului minim pi icunumii la vârâ 225 di euro. Bugetlu di stat ti 2014 şi descentralizarea suntu scupadzl’ii ali UDMR, pi lista alişteri minoritati maghiarâ dit Românii hiinda şi scupolu ţi ari ligâturâ cu pâstrirea a nomlui ali educaţii tu unâ turlii cari s-nu adarâ problemi a înviţâmintului tu limba maternâ.

Protesti tu Românii şi tu xeani contra a proiectului di la Roşia Montanâ

Aţei ţi nu aproachi proiectul mutrinda exploatarea di malamâ di la Roşia Montanâ au protestarâ Bucureşti, ama şi tu alţâ câsâbadz dit Românii icâ ditru xeani. Manifestaţiili vinirâ di-unâoarâ cu apofasea a premierlui Victor Ponta ta s-pitreacâ tu Parlamentu multu zburâtlu proiectu, amânat di mulţâ an’i. Ecologişţâl’ii nu aproachi ici turlia di scuteari a malmâl’ei cu cianuri câ ţe, dzâc ei, aduc baia mări piriculi di poluari a mediului. Şi istoricii dzâc, tu idyul ciro, că exploatarea minierâ va s-aspargâ multi vestigii istoriţi ţi nu suntu altuiuva tu lumi. Di alantâ parti, suntu aţei cari spun că prit aestu proiectu zona va s-dezvoltâ, va s-hibâ adrati năi locuri di lucru tu un loc multu agudit di şomaj, iara beneficiili di turlii icunumicâ ti României va s-hibâ cama di 5 miliardi di dolari. Premierlu exiyisi câ a guvernlui îi si bâgă zori s-aproachi năulu proiectu di nom câ ţe, maca nu va s-adra aşi, statlu român lipsea s-pâlteascâ despăgubiri di cama di douâ miliardi di dolari a firmilor implicati. Victor Ponta mai dzâsi câ proiectul fu pitricut la legislativ ti unâ moaubeti limpidâ.

Reacţii dupu vâtâmarea a ficior di cân’ii fârâ stăpân

Vâtâmarea a unui ficiuric di patru an’i, practic mâcat di cân’ii maidanezi tu un parcu dit Bucureşti, dusi la reacţii şi tu opinia publicâ, ama şi tu rândul a autorităţlor dit Românii. Moaubetea di stâmâna yinitoari, andicra di un nom tu Parlamentu mutrinda cân’ii comunitari, consultarea a poplui prit referendum la Bucureşti şi ahurhearea a unâ mari campanii di adunari şi eutanasieri a cân’ilor maidanezi — suntu acţiun’i ţi pot s-ahurheascâ dupu tutâ catandisea dit aestâ stâmânâ. Tu minduita a prezidentului Traian Băsescu, lipseaşti unâ ordonanţâ di urgenţâ mutrinda eutanasierea a cân’ilor maidanezi ţi nu furâ adoptaţ dupu un chiro di aştiptari. S-estimeadzâ câ tu Bucureşti suntu vârâ 65 di n’ii di câ’ni pi sucăchi.

Privatizarea al CFR Marfâ

Ministerlu a Transporturilor di Bucureşti simnă, tu ahurhita alişteti stâmânâ, cu Grup Feroviar Român (GFR), companii cumândisitâ di emburlu Gruia Stoica, contractul di privatizaru ali companii CFR Marfâ. Tu Cireşar, GFR amintă proceslu di privatizari ali companii di stat, dândalui 202 milioani di euro ti pachetlu di 51% dit acţiun’i. Ma multu, GFR şi-luă borgea ti investiţii di 900 di milioani di lei (cama di 200 di milioani di euro). Privatizarea al CFR Marfâ, companii cu mări chireri, ama şi cu borgi, adarâ parti dit meatrili luati borgi di guvernu tu achicâseara di turlii preventivâ cu Fondul Monetar lnternaţional, cu Uniunea Europeanâ şi cu Banca Mondialâ, tu 2011.

Dupu 23 di an’i, procurorl’ii român’i adusirâ nica unâ oarâ câbati ti genocid

Bucureşti, aţilui di ma ninti comandantu di la hapsea Râmnicu Sarat tu chirolu comunistu, Alexandru Vişinescu, tora di 88 di an’i, îi si adusi câbati ti genocid. El easti protlu român ţi fu acuzat di vâtâmari contra a umanitatâl’ei, dupu aţel di ma ninti dictator comunistu, Nicolae Ceauşescu. Vişinescu s-dusi, tu ahurhita aliştei stâmânâ, la Parchetlu a Instanţâl’ei supremâ ta sâ zburascâ tu ţi mutreaşti dosarlu tu cari Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului l-aspusirâ ti moartea a nâscântor deţinuţi politiţ tu chirolu 1956 si 1963. Mulţâ di ei murirâ ti furn’iea a regimului multu dur, lai, ţi-l avea Alexandru Vişinescu tu aţel chiro, cându cumândisea hapsea. Alexandru Visinescu easti unlu dit aţei 35 di torţionari aflaţ, identificaţ, di Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului.

Festivalu Enescu

Tu Bucureşti şi tu alţâ câsâbadz dit Românii easti pânâ pi 28 di Yismârciun XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional di muzicâ “George Enescu”, unlu dit nai ma cânâscutili dit Europa.. Cama di 150 di evenimenti suntu aştiptati la aestâ ediţii a festivalului cari, tu minduita a organizatorilor, yin cu un mix cultural ayoriea, ţi-l aduţi aminti cu tin’ii pi compozitorlu român George Enescu, anamisa di alţâ compozitori avdzâţ. Aţei ţi u vor muzica di aestâ turlii, clasicâ, va s-hârseascâ un mesu di baia concerti, recitaluri, spectacoli di operâ şi balet, conferinţi, şi workshopuri di compozitii. Festivalu George Enescu, ţi s-adarâ unâ oarâ la doi an’i, ahurhi tu 1958, ca semnu di tin’ii ti marli compozitor român.