Eveniment Top – 06.12.2014
Alâxeari di turlii bugetarâ Bucureşti
România Internațional, 05.12.2014, 13:01
Alâxeari di turlii bugetarâ Bucureşti
Guvernul di Bucureşti apruchie, tu turlii ayoriea, prit derogari di la nom, aţea de-a treia alâxeari bugetarâ di estan.
Nai ma mulţâl’ii pâradz suntu daţ ti pâltearea a îndrepturilor amintati tu giudicatâ di lucrâtorl’ii dit sectorlu bugetar. Pâradz ayoriea suntu ş-ti pâltearea a borgilor ţi li au autorităţli locali şi nâscânti spitali, ama ş-ti dizânisirli ti cari lipseaşti s-aibâ angâtan Autoritatea Naţionalâ ti Restituirea a Proprietăţlor.
Ministurlu ti buget, Darius Vâlcov, dzâsi că, aşi, bugetlu pi anlu 2015 easti degrevat di pâlteri ţi trec di 1 miliard di euro: Ahât FMI, cât şi Comisia Europeanâ andrupăscu proiectul di alâxeari şi alavdâ aţea ţi amintă Guvernul s-adarâ, icâ s-devanseadzâ tin’isirea a nâscântor borgi di platâ şi titluri executorii tu anlu 2014, aşi, adrânda un spaţiu di turlii fiscalâ ti 2015.”
Ti prota oarâ, arieratili a bugetlui di vâsâlii şi a bugetilor locali va s-hibâ isa cu zero, iara tu idyul chiro, defiţitlu a bugetlui general împrustat s-ţâni tu limita stabilitâ di 2,2 % dit PIB.
Autorităţli români hâbârisescu, pi di altâ parti, crişteri mutrinda bugetili di anlu ţi yini, ti ma multi sectoari, dit cari ministerili di Sânâtati, di Înviţâmintu şi di Transporturi. Tu minduita a ministurlui Darius Vâlcov, proiectul di buget pi anlu 2015 nu mutreaşti crişteri di taxi şi impoziti, iara accentul easti pi investiţiili dit pâradz europen’i.
Pâhălu a gazilor
Ministurlu ti Energii, Răzvan Nicolescu, spusi că pâhadzii la energii şi maxus la gazili naturali dit producţia internâ ti popul, nu va s-creascâ di la 1 di Yinaru 2015.
Nicolescu dzâsi şi că tu aesti dit soni dzâli inşirâ multi zboarâ tu ţi mutreaşti pâhadzii la energii, prota la gazili naturale, ama deadi asiguripseri că pâhălu, ti popul, nu va s-creascâ ti gazlu natural adrat tu Românii – sigur nu tu proţl’ii şasi meşi a anlui yinitor. Atunţea va s-hibâ prezentat un nău grafic di liberalizari ti chirolu 1 di Alunar 2015 – 1 Alunar 2021, cari va s-aibâ angâtan di calea discriscătoari mutrinda evoluţia a pâhadzlor la hidrocarburili tu regiuni, ama ş-di chirolu cama lungu di alinieri apruchiatâ deadun cu instituţiili finanţiari internaţionali, hâbârisi Departamentul ti Energii.
Liberalizarea-ntreagâ a pâzarâl’ei a gazilor naturali, ş-ti consumatorlii casniţi, eara andreaptâ ti 31 di Andreu 2018. Tora ayonea, ama, Parlamentul di Bucureşti apruchie criştearea aluştui chiro cu doi an’i şi giumitati.
DNA ahurhi dosarlu mutrinda votlu tu diaspora
DNA luă, di la Parchetlu General, dosarlu mutrinda votlu dit diaspora. Apofasea fu luatâ dupu unâ solicitari, câftari a procurorlor antiaruşfeti, ţi au constatatâ că lucârli ti cari s-ahurhi urmărirea di turlii penalâ poati s-ţânâ di puterea DNA.
La alidzerli prezidenţiali di tora ayoniea dit Românii, n’ii di român’i nu amintarâ s-voteadzâ tru xeani, ti furn’ia a slabâl’ei andridzeari a votlui, iara catandisea dusi la inşearea di pi ipotisi a doi minişţrâ di Externi.
La douâ dzâli dupu doilu tur a alidzerilor prezidenţiale, Parchetlu General ahurhi urmărirea penalâ tu rem – icâ mutrinda faptili, şi nu persoanili – tu dosarlu a votlui dit diaspora. Unâ dit temili a dosarlui mutreaşti andridzearea a ma multor secţii di votari tru xeani şi adrarea a unui cadru di nom ti criştearea aluştor întrâ tururli di scrutin.
La 29 di Brumar, prezidentul aleptu Klaus Iohannis dzâţea, pi unâ reţea di socializari, că aşteaptâ cât ma ayoniea rezultatlu a investigaţil’ei tu dosarlu a votlui dit diaspora.
Antribat ţi zburaşti ti transferlu a dosarlui mutrinda proţeslu di vot ditru xeani -di la Parchetlu General la DNA, premierlu Victor Ponta dzâsi că giustiţia lipseaşti s-ş-ţânâ borgea, ş-adarâ lucurlu.
Moaubeti pi tilifoni, întrâ caplu ali diplomaţii români, Bogdan Aurescu, şi secretarlu di stat american, John Kerry
Caplu ali diplomaţii români, Bogdan Aurescu, zburâ, Gioi, Basel, cu secretarlu di stat american, John Kerry, andicra di catandisea dit regiuni, dupu alidzerli dit Republica Moldova, ama şi andicra di Parteneriatlu Strategic cu SUA, cari, uidisit cu un comunicat di presâ, armâni di interes ti politica di turlii externâ ali Românii.
Hiindalor la Consiliu Ministerial al OSCE, doil’ii zburârâ ti importanţa a andridzearâl’ei, cât ma ayoniea, Chişinău, a unui guvernu proeuropean. Tut Gioi, asistentul adgiunctu a secretarlui di stat ti Evropa şi Eurasia, Hoyt Yee, dzâsi, tu un interviu ti reporterlu Radio România la Washington, că vâsâlia a lui aşteaptâ protili contacti cu prezidentul aleptu, Klaus Iohannis, şi că SUA pricunoaşti lucurlu ali Românii mutrinda asiguripsearea a sicuritatâl’ei tu regiuni.
Uidist cu autorităţli di Bucureşti, anlu ţi yini, Bucureştiul şi Washingtonlu va s-bitiseascâ nai ma marli proiectu strategic di pânâ tora, unâoarâ cu operaţiunea mutrinda scutlu antirachetâ di Deveselu (sudlu ali Românii).
Loclu ali Românii tu ţi mutreaşti raportul di percepţii a aruşfetâl’ei
România easti tu doilu an, unu dupu alantu, pi loclu 69 mutrinda raportul di percepţii a aruşfetâl’ei adraz di organizaţia Transparency International ti 175 di vâsâlii.
Cu 43 di puncti, România easti vidzutâ ca hiinda unâ dit vâsâliili cu nai ma marea ratâ di aruşfeti dit Uniunea Evropeană, anamisa di Vârâyâria, Italia şi Gârţia.
La nivel european, cu 26 di puncti, Ucraina armasi vâsâlia cu nai ma criscuta ratâ di aruşfeti. Pi alantâ parti easti Danemarca, vâsâlii cari luă 92 di puncti ditr-un maximum di 100. Aestâ dit soni ş-ţâni loclu cu nai ma scâdzutlu nivel di aruşfeti.
Armânipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>
