Eveniment Top – 04.10.2014
Ahurhi campania electoralâ ti alidzerli prezidenţiali dit meslu Brumar
România Internațional, 03.10.2014, 14:44
Ahurhi campania electoralâ ti alidzerli prezidenţiali dit meslu Brumar
Tu Românii ahurhi, Viniri, campania electoralâ mutrinda alidzerli prezidenţiali di meslu ţi yini.
Protlu tur easti aştiptat t pi 2 di Brumar, iara alantu pi 16. Dupu aestu di tora prezidentu tu ipotisi, Traian Băsescu, a curi îi si bitiseaşti doilu mandat pi cari l-u-aproachi Nomlu di Timel’iu, şi-aspusirâ candidaturili 14 di aspiranţ- doi di partea a nâscântor suţati, optu andrupâţ di formaţiun’i politiţi şi patru independenţâ.
Uidisit cu sondajili, s-poati ca tu doilu tur di scrutin s-alumtâ premierlu soţial-democrat, Victor Ponta, şi liderlu liberal Klaus Iohannis, candidat di la Alianţa Criştin-Liberalâ PNL-PDL. Dit candidaţ mai adarâ parti prezidentul a Senatlui, Călin Popescu-Tăriceanu, liderlu UDMR (tora la co-guvernari), Kelemen Hunor, evroparlamentarlu independentu Monica Macovei şi caplu al PMP, Elena Udrea.
Furâ andreapti 18.550 di secţii di votari tu Românii şi 294 tu xeani.
Corina Creţu, pripusâ comisar european ti politicâ regionalâ, easti apruchiatâ di Comisia di Specialitati a Parlamentului Evropean
Evrodeputata soţial-democratâ Corina Creţu, vinitâ di partea ali Românii ti ipotisea di comisar evropean, fu apruchiatâ di Comisia di Specialitati a Parlamentului Evropean.
La audieri, ea spusi că nu ari cali ta s-aproachi fraudarea a fondurilor şi că andrupaşti solidaritatea întrâ vâsâliili membri. Ali Corina Cretu îi fu dat tu lucru, di năulu prezidentu a Comisil’ei Evropeanâ, Jean Claudi Juncker, portofoliul Politiţ Regionali, iu lipseaşti s-ţânâ un buget di 350 di miliardi di euro tu chirolu 2014 — 2020.
Evrodeputat dit 2007, Corina Cretu easti tora viţeprezidentu a Parlamentului Evropean. Tu soni, naua Comisii lipseaşti sâ ş-ahurheascâ activitatea la 1 di Brumar.
Ahurhi un nău an auniversitar
Tu Românii, cama di 450.000 di studenţâ ahurhirâ năulu an universitar.
Ma pţân’i andicra di an’ii ţi tricurâ, studenţâl’ii aduc câbati ti crişterea a taxilor, dehfiinţarea a nâscântor facultăţi icâ specializări, ama ş-ti subvenţia multu n’iicâ di la stat tu ţi mutreaşti transportul.
Reprezentanţâl’ii a Ministerlui ali Educaţii dau asiguripseri că va s-amintâ s-da pâradz ti bursili di practicâ, ti transportu, ama ş-ti nâscânti proiecti di cercetari.
Năulu an anchiseaşti cu un stog di alâxeri di turlii legislativâ, cum suntu bâgarea tu practico a doctoratilor cu frecvenţâ scâdzutâ icâ posibilitatea a universităţlor ta s-andreagâ colegii postliceali.
La Kiev fu trilaterala România-Ucraina-Republica Moldova
Premierlu român, Victor Ponta, şi aţel ucrainean, Arseni Iaţeniuk, anyrâpsirâ, Gioi, Kiev, achicâsearea mutrinda n’iclu trafic di sinur întrâ dauli vâsâlii viţini.
Aşi, dauâ milioani di oamin’i cari bâneadzâ ningâ sinur va s-poatâ s-treacâ ditr-un stat tu alantu, cu un permis di libirâ urdinari, fârâ s-lâ lipseascâ viza. Tut Kiev fu şi trilaterala România – Ucraina – Republica Moldova. Anamisa di premierl’ii român şi ucrainean, la moaubeţ vini şi caplu a executivlui di Chişinău, pro-ocţidentalu Iurie Leancă.
Victor Ponta lâ dzâsi a omologilor a lui România caftâ ca Republica Moldova şi Ucraina s-adarâ parti cât ma ayoniea dit comunitatea a vâsâliilor membri UE. Victor Ponta şi Iurii Leancâ avurâ ş-unâ andamusi cu prezidentul ucrainean, Petro Poroşenko.
Executivlu român apruchie daua alâxeari a bugetlui di stat dit anlu 2014
Guvernlu român apruchie daua alâxeari bugetarâ dit 2014, cari easti, la general, unâ bunâ, idyea cu aţea di tora veara.
Autorităţli locali şi Ministerlu a Lucrului sunt proţl’ii cari s-hârsescu di aestâ alâxeari, anamisa di educaţii, sânătati, interni, externi, di împrustarea regionalâ şi di serviţiili ayoriea, speciali. Pi partea alantâ, dit ministerili cari chirurâ pâradz, adarâ parti Finanţili şi Agricultura.
Tu idyul chiro, di la 1 di Sumdru, suma di pâradz ti asiguripserli soţiali scâdzu cu 5 proţenti la angajator. Tut ahurhinda cu prota dzuâ aluştui mesu, vârâ 30.000 di pensionari s-hârsescu di anularea a borgil’ei ta s-da nâpoi pâradzl’ii ţi-i luarâ-n plus ti furn’iea a nâscântor calculi alâtusiti a pensiilor.
Şi 12.000 di ml’ierii furâ l’iertati di darea nâpoi a pâradzlor luaţ di venituri suplimentari tu chirolu cându eali avurâ şi indemnizaţia di crişteari a ficiuriţlor.
DNA caftâ urmărirea penalâ ti 9 minişţrâ di ma ninti, tu aşi – dzâslu dosar Microsoft
DNA câftă anularea a imunitatâl’ei, ta s-ahurheascâ urmărirea penalâ contra a 9 minişţrâ di ma ninti, dit partidi şi guvernări ayoriea.
Procurorl’ii pistipsescu că easti zborlu di trafic di influenţâ, di aruşfeti, lari di pâradz icâ abuz tu lucru, tu un dosar mutrinda darea di licenţi şi produsi ali companii americanâ Microsoft.
Câbăţli dit aestu dosar suntu dit anlu 2012, cându guvernul român hâbârisi că ancupâră, prit intermediari, software ti sculii, ama cu 30-40% pisti media a pâzarâl’ei.
Tu Liga Evropa, dauâ echipi româneşţâ di fotbal nu amintarâ
Dauli echipi româneşţâ di fotbal ţi adrarâ parti dit grupili a Ligâl’ei Evropa nu amintarâ meciurili giucati Gioi.
Tu grupa J, campioana Steaua Bucureşti chiru cu 1-3, tu deplasari, dinâintea a ucrainen’ilor di la Dinamo Kiev, iara, tu grupa D, viţecampioana Astra Giurgiu chiru, aoa, tu Românii, cu 1-2, mecilu cu austriecii di la Red Bull Salzburg.
Steaua easti pi doilu loc tu unâ grupâ dit cari mai adarâ parti Aalborg (Danemarca) şi Rio Ave (Portugalia). Astra easti pi aţel dit soni loc, tu unâ grupâ iu li mai aflăm echipili Celtic Glasgow (Scotia) şi Dinamo Zagreb dit Croatia.
Armânipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>
