Eveniment Top – 04.05.2013

Leulu s-duţi ninti şi creaşti



Moneda naţionalâ ali Românii, leulu, s-dusi ninti şi criscu stâmâna aestâ, pânâ la nai ma bunlu cursu andicra di euro şi di dolarlu american – dit aestu dit soni un an şi giumitati. Tu idyul chiro, leul avu, ahât tu Apriiur, cât şi tu alanţâ patru meşi a anlui, nai ma marea crişteari dintrâ tuti monedili a vâsâliilor comunitari, dzâţi unâ analizâ a firmâl’ei di brokeraj Noble Securities. Uidisit cu aestâ firmâ, meslu ţi tricu, leulu criscu pi pâzărli financiari cu aproapea 2% andicra di euro şi cu 4,8% andicra di dolarul american. Maca s-l’ia tu calcul şi chirolu Yinaru – Apriiur, leulu s-aprecie cu 2,7% andicra di moneda unicâ europeanâ şi cu 2,3% andicra di aţea americană. Autorl’ii a analizâl’ei spun câ aestâ crişteari a monedâl’ei naţionalâ s-datoreadzâ a confirmarâl’ei al Fitch a rating-lui di credit pi chiro lungu tu valutâ ali Românii, cu perspectivâ stabilâ, ama şi a succesului ţi lu avu obligaţiun’ili guvernamentali româneşţâ.



Nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ANI nu suntu contra ali Constituţii



Curtea Constituţionalâ ali Românii nu apruchie tuti excepţiili di necontituţionalitati mutrinda nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ali Agenţii Naţionalâ di Integritati (ANI). Prit articolili cari furâ contestati s-afla aţeali ţi s-referea la data di pitriţeari a declaraţiilor di aveari şi di interesi şi aţeali ţi stabilescu pideapsili aţilor la cari s-constatâ starea di incompatibilitati icâ aţea di conflictu di interesi. Curtea s-pronunţă mutrinda excepţiili di neconstitutionalitati referitoari la activitatea ANI dupu sesizărli adrati tu ma multi dosari. ANI, anamisa di Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, easti alâvdatâ dipriunâ tu rapoartili ali Comisii Europeani mutrinda evoluţia ali giutiţii tu Românii.



Regionalizarea tu prim-plan



Regionalizarea ali Românii, vidzutâ ca un mega-proiectu a chirolui postcomunistu, nica preocupâ Guvernul di Bucureşti. Premierlu Victor Ponta dzâsi câ regionalizarea zorlea lipseaşti s-hibâ, câ ţe va s-agiutâ la criştearea a ratâl’ei di luari a pâradzlor europen’i, domeni la cari România easti pi aţel di soni loc întrâ vâsâliili comunitari. Cu tuti că nevoia di regionalizări nu easti contestatâ di niţi unlu dintrâ partidili parlamentari, turlia tu cari ea lipseaşti s-hibâ oficializatâ, da cali la controversi. Suţata di centru-stânga ţi easti la puteari, USL, hâbârisi, chiola şi prit boaţea a premierlui, că, maca va s-existâ unâ achicâseari a forţilor politiţi parlamentari, va s-l’ia calea câtâ turlia di îndridzeari ţi va s-yinâ nai ma ayoniea – asumarea a borgil’ei di câtrâ executiv. Maca nu, ma dzâsi Ponta, proiectul va s-treacâ prit tuti etapili di moaubeti leghislativă, Parlamentul hiindalui aţel cari va s-apufuseascâ. Aestâ idei di asumari a borgil’ei nu aesti ici apruchiatâ di Opoziţii.



Pâradz ti Deveţelu



Congreslu SUA asiguripsi pitriţearea a pâradzlor ti baza militarâ di Deveţelu (sudlu ali Românii), iu va s-hibâ ţânuti elementi a scutlui antirachetâ proiectat di Washington tu Europa. Aestâ hâbari u adusi – Bucureşti – Frank Rose, adjunctu a asistentului a secretarlui di stat american ti apârari. Tu moaubetea di Bucureşti, cu secretarul di stat tu Ministerul Român di Externi, Bogdan Aurescu, oficialu american haristusi a român’ilor implicaţ, ti bâgarea tu practico, fârâ amânări, a calendarlui dit achicâsearea bilateralâ mutrinda sistemlu di apărari antirachetâ. Lansat tu 2010, aestu proiectu mutreaşti desfâşurarea, niham câti niham, pânâ tu 2015, a nâscântor interceptoari di racheti şi radari tu estul ali Europi şi tu Turchii.



Vizita tu Italii a ministrului delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David



Ministrul delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David, fu aştiptat, Vatican, di Papa Francisc. Cu aestâ furn’ii, David prezentă catandisea a conaţionalilor a lui cari bâneadzâ tu Italii şi îi pitricu a Suveranului Pontif un zbor di salut di la tuţ român’ii (majoritar ortodocşi). Aestâ adunari avu loc dupu ţi, cu furn’iea a sârbâtorilor di Paşti, Asociaţia Românilor dit Peninsulâ, îi câftă ali Papâ aestu lucru. David s-mai adunâ şi cu primarlu ali Româ, Gianni Alemanno, ama şi cu reprezentanţâl’ii a comunitatâl’ei româneascâ dit Italii, ţi ari aproapea un milion di persoani.





1 Mai



Ca tu cathi an di 1 Mai, mulţâ român’i fug câtâ litoralu a Amârl’ei Lai. Nai ma mulţâ di ei – vârâ 100 di n’ii, dupu unâ analizâ ali Federaţii a Patronatilor dit Turismu şi Servicii – aleapsirâ staţiun’ili vâryâreşţâ, cari, tu aeşţâ dit soni an’i, amintarâ alumta cu aţeali dit Românii. Ama, aţilor 30 di n’ii di oamin’i ţi aleapsirâ litoralu românescu, autorităţili locali şi hotelierii lâ îndreapsirâ baia surprizi. Staţiun’ili româneşţâ ţi furâ aleapti di nai ma mulţâl’ii dintrâ român’I, armasirâ Mamaia, Costineşti şi Vama Veacl’i.

Christine Leșcu, 04.05.2013, 12:23

Leulu s-duţi ninti şi creaşti



Moneda naţionalâ ali Românii, leulu, s-dusi ninti şi criscu stâmâna aestâ, pânâ la nai ma bunlu cursu andicra di euro şi di dolarlu american – dit aestu dit soni un an şi giumitati. Tu idyul chiro, leul avu, ahât tu Apriiur, cât şi tu alanţâ patru meşi a anlui, nai ma marea crişteari dintrâ tuti monedili a vâsâliilor comunitari, dzâţi unâ analizâ a firmâl’ei di brokeraj Noble Securities. Uidisit cu aestâ firmâ, meslu ţi tricu, leulu criscu pi pâzărli financiari cu aproapea 2% andicra di euro şi cu 4,8% andicra di dolarul american. Maca s-l’ia tu calcul şi chirolu Yinaru – Apriiur, leulu s-aprecie cu 2,7% andicra di moneda unicâ europeanâ şi cu 2,3% andicra di aţea americană. Autorl’ii a analizâl’ei spun câ aestâ crişteari a monedâl’ei naţionalâ s-datoreadzâ a confirmarâl’ei al Fitch a rating-lui di credit pi chiro lungu tu valutâ ali Românii, cu perspectivâ stabilâ, ama şi a succesului ţi lu avu obligaţiun’ili guvernamentali româneşţâ.



Nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ANI nu suntu contra ali Constituţii



Curtea Constituţionalâ ali Românii nu apruchie tuti excepţiili di necontituţionalitati mutrinda nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ali Agenţii Naţionalâ di Integritati (ANI). Prit articolili cari furâ contestati s-afla aţeali ţi s-referea la data di pitriţeari a declaraţiilor di aveari şi di interesi şi aţeali ţi stabilescu pideapsili aţilor la cari s-constatâ starea di incompatibilitati icâ aţea di conflictu di interesi. Curtea s-pronunţă mutrinda excepţiili di neconstitutionalitati referitoari la activitatea ANI dupu sesizărli adrati tu ma multi dosari. ANI, anamisa di Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, easti alâvdatâ dipriunâ tu rapoartili ali Comisii Europeani mutrinda evoluţia ali giutiţii tu Românii.



Regionalizarea tu prim-plan



Regionalizarea ali Românii, vidzutâ ca un mega-proiectu a chirolui postcomunistu, nica preocupâ Guvernul di Bucureşti. Premierlu Victor Ponta dzâsi câ regionalizarea zorlea lipseaşti s-hibâ, câ ţe va s-agiutâ la criştearea a ratâl’ei di luari a pâradzlor europen’i, domeni la cari România easti pi aţel di soni loc întrâ vâsâliili comunitari. Cu tuti că nevoia di regionalizări nu easti contestatâ di niţi unlu dintrâ partidili parlamentari, turlia tu cari ea lipseaşti s-hibâ oficializatâ, da cali la controversi. Suţata di centru-stânga ţi easti la puteari, USL, hâbârisi, chiola şi prit boaţea a premierlui, că, maca va s-existâ unâ achicâseari a forţilor politiţi parlamentari, va s-l’ia calea câtâ turlia di îndridzeari ţi va s-yinâ nai ma ayoniea – asumarea a borgil’ei di câtrâ executiv. Maca nu, ma dzâsi Ponta, proiectul va s-treacâ prit tuti etapili di moaubeti leghislativă, Parlamentul hiindalui aţel cari va s-apufuseascâ. Aestâ idei di asumari a borgil’ei nu aesti ici apruchiatâ di Opoziţii.



Pâradz ti Deveţelu



Congreslu SUA asiguripsi pitriţearea a pâradzlor ti baza militarâ di Deveţelu (sudlu ali Românii), iu va s-hibâ ţânuti elementi a scutlui antirachetâ proiectat di Washington tu Europa. Aestâ hâbari u adusi – Bucureşti – Frank Rose, adjunctu a asistentului a secretarlui di stat american ti apârari. Tu moaubetea di Bucureşti, cu secretarul di stat tu Ministerul Român di Externi, Bogdan Aurescu, oficialu american haristusi a român’ilor implicaţ, ti bâgarea tu practico, fârâ amânări, a calendarlui dit achicâsearea bilateralâ mutrinda sistemlu di apărari antirachetâ. Lansat tu 2010, aestu proiectu mutreaşti desfâşurarea, niham câti niham, pânâ tu 2015, a nâscântor interceptoari di racheti şi radari tu estul ali Europi şi tu Turchii.



Vizita tu Italii a ministrului delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David



Ministrul delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David, fu aştiptat, Vatican, di Papa Francisc. Cu aestâ furn’ii, David prezentă catandisea a conaţionalilor a lui cari bâneadzâ tu Italii şi îi pitricu a Suveranului Pontif un zbor di salut di la tuţ român’ii (majoritar ortodocşi). Aestâ adunari avu loc dupu ţi, cu furn’iea a sârbâtorilor di Paşti, Asociaţia Românilor dit Peninsulâ, îi câftă ali Papâ aestu lucru. David s-mai adunâ şi cu primarlu ali Româ, Gianni Alemanno, ama şi cu reprezentanţâl’ii a comunitatâl’ei româneascâ dit Italii, ţi ari aproapea un milion di persoani.





1 Mai



Ca tu cathi an di 1 Mai, mulţâ român’i fug câtâ litoralu a Amârl’ei Lai. Nai ma mulţâ di ei – vârâ 100 di n’ii, dupu unâ analizâ ali Federaţii a Patronatilor dit Turismu şi Servicii – aleapsirâ staţiun’ili vâryâreşţâ, cari, tu aeşţâ dit soni an’i, amintarâ alumta cu aţeali dit Românii. Ama, aţilor 30 di n’ii di oamin’i ţi aleapsirâ litoralu românescu, autorităţili locali şi hotelierii lâ îndreapsirâ baia surprizi. Staţiun’ili româneşţâ ţi furâ aleapti di nai ma mulţâl’ii dintrâ român’I, armasirâ Mamaia, Costineşti şi Vama Veacl’i.