Eveniment Top – 03.08.2013
Caplu a statlui cl’imâ Consililu Suprem di Apărari ali Vâsâlii
România Internațional, 02.08.2013, 14:08
Caplu a statlui cl’imâ Consililu Suprem di Apărari ali Vâsâlii
Prezidentul român, Traian Băsescu climă Viniri Consililu Suprem di Apărari ali Vâsâlii. Prit lucârli ti zburari fu şi privatizarea ali companii CFR Marfâ, apruchiatâ di Guvernu stâmâna ţi trecu. Tu meslu Ciresar, GFR, parti a gruplui Grampet, amintă proceslu di privatizari a CFR Marfâ, dândalui 202 milioani euro ti pachetlu di 51% dit acţiun’i. Tu idyul chiro, GFR şi-a asumă investiţii di 900 milioani di lei (vârâ 204 milioani euro) plus 1,5 milioani di euro investiţii di mediu. Aduţem aminti că borgili al CFR Marfâ câtâ bugetlu di stat furâ ştearsi u chirolu a privatizarâl’ei. Pi pâzarea di transportu pi căl’iuri di hier a marfâl’ei dit Românii, CFR Marfâ ari unâ cotâ di cama di 40%, iara GFR ari ma multu di 30%. Aestâ pâzari easti di vârâ 50 di milioani di toni, iara ca pâhă agiundzi la vârâ 500 di milioani di euro.
România ari unâ nauâ achicâseari di turlii preventivâ cu FMI şi Comisia Europeană.
România agiunsi la unâ nauâ achicâseari cu instituţiili financiari internaţionali ti un ampârmut di turlii preventinvâ cu un pâhă di patru miliardi di euro, pi un chiro ti doi ani. Premierlu Victor Ponta dzâţi că sinfuniili aliştei achicâseari va s-hibâ prezentati a Parlamentului tu meslu Ysmârciun, ama spusi că prit eali nu easti şi borgea ca autorităţli români s-mai privatizedzâ alti companii di stat. El dzâsi că pâradzl’ii aştiptaţ dit achicâseari aratâ criştearea a catandisâl’ei dit Românii şi a putearâl’ei a ei di creditari. Aeşţâ pâradz va s-hibâ ufiliţ maşi tu catandisi extraordinari, dzâsi caplu a executivlui. Uidisit cu FMI, vâsâlia a noastrâ lipseaşti s-hibâ atentâ mutrinda criştearea a reformilor, maxus tu energhii şi transporturi, agiutândaei tu idyul chiro la stabilitatea icunumicâ adratâ pânâ tora. Duţearea ninti a reformâl’ei tu sectorlu a sânâtatâl’ei easti unâ alt prot lucru ti adrari a năului program icunumic apruchiat deaduncu finanţatorl’ii internaţionali. Năulu acordu di turlii preventivâ va s-l’ia aprobarea a cumândisearâl’ei FMI tu sesiunea dit toamnâ. Aestâ easti treilu accordu ali Românii cu instituţiili internaţionali, dupu aţel dit 2009 şi dit 2011, cari s-bitisi Cireşar.
Cabinetlu di Bucureşti adarâ prota alâxeari bugetarâ di estan.
Cu apruchiarea a Comisil’ei Europeani şi FMI, Guvernlu român adră prota alâxearea bugetarâ di anlu aestu, tu sinfuniili tu cari prognoza di crişeteari icunumicâ fu alâxitâ di la 1,6 la 2%. Ministerili di Sânâtati, di Împrustari Reghionalâ, di Giustiţii şi Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti va s-l’ia ma mulţâ pâradz, iara nai ma mărli sumi va s-hibâ tâiati di la Ministerlu a Lucurlui şi di la aţel a Transporturilor, ama şi di la Secretariatlu General a Guvernului. Tut marţâ, cabinetlu di Bucureşti apruchie n’icşurarea TVA la pâni di la 24 la 9%, ahurhinda cu 1 di Ysmârciun. Aestu poati s-hibâ un mari pas ninti ti scâdearea ali evaziuni fiscali, pistipseaşti Victor Ponta, ama lipseaşti şi colaborarea a producătorilor. Ti ei scadi presiunea fiscalâ, iara guvernul ari nâdia că un taxâ cama n’icâ va-i pingâ pi nai ma mulţâ s-pâlteascâ şi va s-creascâ aşi gradlu di adunari di pâradz la buget. Ta s-compenseadzâ n’icuşareaTVA la pâni, Guvernlu criscu accizili la alcool şi bâgă accizi la bunuri di lux, cum suntu amaxili, iahturili, malama, sâhăţ icâ armamentu. Tora unâ nauâ alâxeari bugetarâ easti aştiptatâ tu inşita a meslui Brumar.
Un val di câroari agudeaşti sudlu ali Românii.
Câroarea agudi tu ahurhita a stâmânâl’ei tutâ giumitatea sudicâ ali Românii. Tu aesti locuri disconfortul termic fu multu mari, avum 40 di grade C, iara indicele temperaturâ-umezealâ tricu praglu di 80 di unităţ. Mulţâ oamin’i agiunsirâ la spital, dupu ţi lişinarâ di furn’iea a câroarâl’ei. Tu reghiun’ili aguditi di seaţitâ, CFR bâgă tu practico limitări di vitezâ. Instabilitatea atmosfericâ criscu d-apoaia, niham câti niham, tu tutâ vâsâlia. Aşi, vintul criscu şi tu niscânti locuri s-adră furtunâ. Deadi ploai, iara tu îndauâ locuri fu torenţial, apa tricânda niscânti ori di 25-30 di litri pi metru pătrat.
Ma multi echipi româneşţâ di fotbal avurâ meciuri tu Europa League şi tu Liga a Campion’ilor.
Trei echipi româneşţâ di fotbal giucarâ, gioi, tu prota manşa a treilui tur preliminar dit Europa League. Pi terenlu a lor, vicecampioana, Pandurii Tg-Jiu şi amintâtoarea a Cupei, Petrolu Ploiesti, adrarâ 1-1, cu Hapoel Tel-Aviv (Israel) şi cu Vitesse Arnhem (Olanda). Tu xeani, Astra Giurgiu amintă cu 3-1 dinâintea a slovacilor di la AS Trencin. Tu alantâ competiţii europeanâ inter-cluburi, Liga a Campion’ilor, Steaua Bucureşti amintă şi ea cu 2-0 mecilu cu Dinamo Tbilisi (Georgia). Tora Steaua ari mări şansi s-treacâ tu play-off-lu a Ligâl’ei a Campionilor.
Filmul “Poziţia a fciorlui” va s-reprezintâ România la Oscar 2014.
Filmul “Poziţia copilului”, tu reghia al Călin Peter Netzer, fu aleptu s-reprezintâ România la premiili Oscar di anlu şi va s-yinâ, la categoria nai ma bunlu filmu dintru xeani”. Lungmetrajlu amintă ma multei premii internaţionale, prit cari Ursul di Malamâ şi premilu FIPRESCI – (Federaţia Internaţionalâ a Criticilor di Filmu) la Festivalu Internaţional di Berlin. Pozitia copilului pirmituseaşti cu emoţii, ama şi cu hazi, di ligâtura dintrâ unâ dadâ şi hiilu a ei. Tu idyul chiro, filmul easti unâ radiografii a high-class-ului românescu dit dzâlili a noastri, zburanda di trafic di influenţâ şi aruşfeti tu institutiili şi suntu la timeilu a societatâl’ei.
