Eveniment Top – 03.05.2014

Republica Moldova — fărâ vizi tu UE

România Internațional, 02.05.2014, 12:09

Dit 28 di Apriiur, cetăţen’ii dit Republica Moldova pot s-iasâ dit vâsâlii fârâ vizi tu statili membri ali UE, ma pţân tu Marii Britanii şi Irlanda şi tu vâsâliili membri Schengen ţi nu adarâ parti dit Uniuni – Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein. S-hârsescu di aestu regim aţei şi au paşapoarti biometriţi, icâ vârâ 750 di n’ii dit aţei 2,5 milioani di cetăţen’i moldoven’i, iara aesti işeri pot s-hibâ maşi tu un scupo turistic, ti un chiro di nu ma multu di 90 di dzâli. Chişinăulu ahurhi moaubeţli cu UE mutrinda libiralizarea a regimlui di vizi cu vârâ patru an’I nâinti, la ma pţân di un an dupu yinearea la guvernari a suţatâl’ei di tora, pro-europeanâ. Libiralizarea a regimlui di vizi fu yurtusitâ prit ma multi acţiun’i, icâ unâ andamusi di turlii simbolicâ la unâ dit sinurli di pi Prut întrâ premierl’ii ali României şi a Republicâl’ei Moldova, Victor Ponta şi Iurie Leancă. Bucureştiul deadi asiguripseri că va s-andrupascâ proţeslu di intrari a Moldovâl’ei tu UE, scupo pi cari Chişinăulu îl mutreaşti pânâ tu 2019, cându România va s-aibâ, ti prota oarâ, prezidinţia a forlui comunitar. Dinclo di aestu agiutor, responsabil’ii di Bucureşti şi aţei di Chişinău lipseaşti s-aflâ calea ta s-lucreadzâ deadun tu ţi mutreaşti domenea a securitatâl’ei. Greaua catandisi dit Ucraina şi a întregâl’ei regiuni di aclo caftâ aestu lucru, pistipseaşti premierlu Ponta. Premierlu Iurie Leancâ îi haristusi ali Românii ti andruparea a Moldovâl’ei tu proţeslu di intrati tu UE. Tu idyul chiro, el adusi aminti că lipseaşti s-hibâ bitisiti tuti proiectili ţi li au deadun tu domenea ali infrastructurâ şi ali energhii.

Vizita a caplui ali diplomaţii di Bucureşti tu SUA

Ministrul român di Externi, Titus Corlăţean, adră pi 29 şi 30 di Apriiur unâ vizitâ tu SUA, iu luă parti la unâ conferinţâ mutrinda temi legati di Europa. Cu furni’a aliştei andamusi, caplu ali diplomaţii români s-adunâ cu ofiţiali dit Administraţia americanâ, cu reprezentanţâ a Congreslui SUA şi cu membri dit comunitatea româneascâ. Avu moaubeţ mutrinda domenea a securitatâl’ei, ama şi catandisea dit Ucraina. Tu unâ andamusi cu secretarlu di stat John Kerry, Titus Corlăţean deadi asiguripseri că România, membrâ ali UE şi NATO, andrupaşti apruchiarea di sancţiun’i contra ali Arusii, tu ţi mutreaşti greaua catandisi dit Ucraina. Bucureşti, tu la unâ adunari cu Frank Rose, adjunctul a asistentului ti politica spaţialâ şi di afireari a secretarlui di stat american, prezidentul Traian Băsescu şi-aspusi gailelu mutrinda catandisea dit ninga Amarea Lai şi problemili ţi pot s-iasâ ti România şi NATO. Traian Băsescu mai dzâsi că România nu şi-alasâ borgili europeani şi euroatlantiţi pi cari li ari ti securitatea a ei şi a soţlor a ei. Tut el spusi că vâsâlia a noastrâ va s-andrupascâ sancţiun’ili contra ali Arusi, tu ţi mutreaşti tuti laili evenimenti dit Ucraina.

Gala a premiilor Uniter

Spectacolili di teatru şi artişţâl’ei nai ma bun’i tu 2013 furâ premiaţ, tu aestâ stâmânâ, la gala ali Uniuni Teatralâ dit Românii – Uniter – agiunsâ la a 22-a ediţii. Nai ma bunlu spectacol fu apruchiat “Victor icâ fciorl’ii la puteari?”, adrat di Silviu Purcărete la Teatrul Maghiar di Stat dit Cluj-Napoca. Cornel Răileanu amintă premiul ti nai ma bunlu actor, ti rolu dit “Ţi aiurealâ ayoriea!”, bâgat pi sţenâ tut di Silviu Purcărete, la Naţionalu clujean. La “nai ma bunâ actriţâ tu un prot rol”, juriul Uniter u aleapsi pi Alexandra Fasolă, nai ma tinirâ actriţâ di tuti, ti rolu dit piesa “Yentl” di la Teatrul Evreiesc di Stat dit Bucureşti. Dauâ nuveli di Mihail Bulgakov — Ştergarul cu cucot” şi Beregata di oţel”, adrati di Radio România, amintarâ premiulu ti teatru radiofonic. László Bocsárdi fu şi el premiat ti regia a spectacolului “Hamlet” di la Teatrul “Tamási Áron” dit câsâbălu Simtu-Yoryi, iara Premiul Uniter di Excelenţâ lu amintă actorlu Victor Rebengiuc.

Chiro isturic la Vatican

Papa Francisc ţânu la Vatican, dinâintea a suti di oamin’i, slujba di canonizari a doi suveran’i pontifi ţi intrarâ tu isturia a Bâsearicâl’ei catolicâ. Ioan al XXIII-lea andreapsi Concililu Vatican II, cari dişcl’isi calea a Bâsearicâl’ei Catolicâ câtâ lumea modernâ, ama şi câtâ ali religii. Tu idyul chiro, Ioan Paul al II-lea fu un mari mesager a vrearâl’ei tu tutâ lumea şi agiutâ la câdearea a lailu regim comunistu. La yurtuserli di Duminicâ luarâ parti şi Arhiepiscolu Mitropolit di Bucureşti şi prezidentul a Conferinţâl’ei a Episcopilor Catoliţ dit Românii, Ioan Robu, ama şi ma mulţâ prefţâ, călugări şi călugăriţi, anamisa di alţâ cridincioşi dit Românii — vâsâlii pi cari doil’ii suveran’i pontifi, pricânâscuţ tora ca simţâ, u vidzurâ. Ioan Paul al II-lea adră tu Românii unâ vizitâ ţi intră tu isturii, tu Mai 1999, prota vizitâ a unui suveran pontif tu unâ vâsâlii magioritar ortodoxâ, iara Ioan al XXIII-lea vini tu Românii, tu 1930 şi 1932, cându eara tu misiuni diplomaticâ tu Vâryârii. Tu 1944, ca delegat apostolic tu Turchii, la climarea a Rabinului şef di Ierusalim, el agiută evrei român’i deportaţ tu Transnistria, pitricândalui agiutoari tu lagări şi scutândalui ţertificati di botez. Tu idyul chiro, cu andruparea a lui, furâ ascâpaţ di la moarti 750 di evrei român’i, dit cari unâ tril’imi erau ficiuriţ.