Eveniment Top – 02.11.2013
Unâ nauâ alâxeari di turlii bugetarâ
România Internațional, 01.11.2013, 12:15
Unâ nauâ alâxeari di turlii bugetarâ
Guvernul ali Romanii apruchie daua şi aţea dit soni alâxeari bugetarâ di estan, cari fu şi unâ di turlii negativâ, lai. Ea vini diunâoarâ cu încasărili cama n’iţ di la buget, andicra di ţi s-aştipta, ama şi diunâoarâ cu criştearea a hărgilor. Cu tuti că va s-hibâ tâl’iati bugetili a nai ma multor dintrâ ministeri şi instituţii di stat, premierlu Victor Ponta deadi asigurpseri câ aestâ alâxeari nu va s-aspargâ pâltearea a pensiilor, a salariilor şi a prestaţiilor soţiali. Ministrlu a Finanţilor, Daniel Chiţoiu, exiyisi ca punctili di colectari ti chirolu Alunar-Yismârciun nu furâ ici atinsi, ama nica ari nâdii ti tu ţi mutreaşti unâ activitati cama bunâ ali Administraţii Fiscalâ tu aţel dit soni trimestru a anlui, dupu îndridzearea aliştei la nivel reghional şi teritorial. Dit meslui Brumar va s-intrâ pi ipotisi, ta s-şi tin’iseascâ borgili, şi Direcţia Contra a fraudâl’ei, al curi rol va s –hibâ s-aspargâ tutâ evaziunea di turlii fiscalâ. Tu idyul chiro, Guvernul hâbârisi că, ta s-acoperâ diferenţa mutrinda veniturli şi hârgili, mutreaşti şi criştearea a timeilui di impozitari.
Mări protesti a sindicatilor dit educaţii
Sindicalişţâ român’i dit înviţâmintu furâ, di Luni pânâ n’iercuri, tu greva di turlii japonezâ. Ei caftâ a guvernului s-li da ma multu di 6% dit PIB ti aestu sector ahurhinda cu 2014, mai câftarâ şi alâxearea a nomlui mutrinda tirbieta, ama şi apruchiarea a unui nom di salarizari prit cari salariili a dascâlilor tiniri s-creascâ cu 50%, iara alântor dascâli cu 15%. Pi 6 di Brumar, sindicalişţâl’ii îndreg un andamusi multu mari, cu un marş di protestu. N’iercuri, confederaţia sindicalâ Cartel Alfa protestă dinâintea a sediului Guvernului. Protili lucri ţi nu mai vor s-li aproachi suntu mutrescu leghislaţia di azâ a lucurlui, pâhălu a salariului minim pi icunumii şi lipsa a moaubetâl’ei soţialâ salami dintrâ sindicati şi autorităţli ali vâsâlii. Cartel Alfa hâbâriseaşti protesti tu cathi stamina pânâ tu inşita a anlui.
La Deveşelu ahurhirâ lucrarili di bâgari a componentâl’ei dit Românii a scutlui american antirachetâ dit Europa
Luni ahurhârâ lucrărili la baza militarâ di Deveşelu, iu va s-hibâ bâgatâ componenta dit Românii a scutului american antirachetâ tu Europa, parti a sistemului di afireari antibalisticâ a NATO. La andamusi, la cari au luat parti şi mări ofiţiali român’i, american’i, ama şi dit Alianţâ, prezidentul Traian Băsescu adusi aminti că România intrâ tu clublu a vâsâliilor membri NATO cari va s-asiguripseascâ unâ dit nai ma bunili soluţii di afireari a cetăţen’ilor europen’i şi a cetăţen’ilor american’i tu ţi mutreaşti ameninţări dealihea, cum easti ataclu cu racheti balistiţi. Interceptorl’ii antirachetâ ţi va s-hibâ bâgaţ la baza militarâ di Deveşelu adarâ parti dit un sistem cama mari, ţi mutreaşti instalaţii şi tu alti dauâ stati membri NATO, Polonia şi Turcia. Bâagrea aluştor va s-custuseascâ vârâ 400 di milioani di dolari, ţi va s-yinâ, aproapea tuţ, di la Pentagon. România apruchie pi loclu a ei bâgarea a niscântor componenti dit scutlu american antirachetâ tu Europa, Pi timeilu a unâ achicâseari di dauli părţâ dit Yismârciun 2011, la baza di Deveselu, cari s-hibâ operaţionalâ tu 2015, va s-şeadâ dipriunâ vârâ 200 di soldaţ şi tehnicieni american’i.
Codlu a insâlvenţâlei nu fu apruchiat di CRR ca hiindalui di turlii constituţionalâ
Curtea Constituţionalâ ali Românii apufusi, Martâ, câ ordonanţa di urgenţâ a Guvernului mutrinda Codlu a insolvenţâl’ei easti paranom. Giudicâtorl’ii vidzurâ că nu furâ tin’isiti pruvideri dit Nomlu di Timel’iu, icâ nu ved câ ţe lipsea apruchiarea di urgenţâ aliştei şi că Guvernul nu poati s-adoptâ ordonanţi cari agiungu la regimlu a instituţiilor di timl’iu ali vâsâlii. Opoziţia pistipseaşti că năulu cod easti un atac fârâ preacl’i mutrinda libirtatea a presâl’ei şi a mediului di afaceri. Ama Executivlu dzâţi că actul normativ mutreaşti s-aspargâ evaziunea fiscalâ şi nipâltearea a contribuţiilor câtâ bugetlu di stat.
Formulu di cathi an ali strateghii UE mutrinda Duna s-adună Bucureşti
Strategia a Dunâl’ei lipseaşti s-intrâ tu programili operaţionali ta s-asiguripseascâ sursi di finanţari dit pâradz europen’i, dzâsi Bucuresti, ministrul di Externi, Titus Corlăţean, la bitisearea a dauâl’ei ediţii a Forumului di cathi An ali Strateghii Dunâl’ei (SUERD). Comisarlu european ti politicâ regjională, Johannes Hahn, spusi că strateghia mutreaşti 400 di proiecti, cu un pâhă di vârâ 49 di miliardi di euro, cari va s-da cali la crişteari icunumicâ şi va s-agiutâ cu năi locuri di lucru. La forum vinirâ oficiali dit 14 vâsâlii, nouâ membri UE şi ţinţi di nafoara a spaţiului comunitar. SUERD easti unâ iniţiativâ ali Românii şi ali Austrii şi ahurhi tu Apriiur 2011.
Procurorlii români antiaruşfeti asparsirâ aşi-dzâsa “reţea di carni”
Tu Românii, unâ procuroari di la Parchetlu a Instanţâl’ei Supremâ fu bâgatâ tu hapsi ti 29 di dzâli, tu un dosar di evaziuni fiscalâ ţi treaţi di 50 di milioani di euro. Tu cazlu a curi presa îi dzâsi “reţeaua a cărnâl’ei” furâ bâgaţ tu hapsi 16 oamin’i. Aeşţâ dit soni cumândiseau, tu minduita a anchetatorilor, unâ reţea di emburi român’i, ama şi di alţâ cu zârţinâ arabâ, cari îndreaăsirâ un mecanism prit cari s-eluda pâltearea a niscântor taxi câtâ bugetlu di stat prit vindearea di produsi dit carni. Tu aestu dosar easti câftat penal şi un senator soţial-democrat, ti trafic di influenţâ.
Radioulu Public dit Romania yurtusi 85 di an’i di banâ
Radio România yurtusi pi 1 di Brumar, 85 di an’i di banâ. Cu aestâ furn’ii, postul public di radio andreapsi Dzua a Porţâlor Dişcl’isi, iara la Sala Radio furâ, tutâ stâmâna, conţerti ţi tin’isirâ aestu lucru. Pi 1 di Brumar s-încl’isirâ 85 di an’i di isturii a Orchestrilor şi a Corurilor Radio România, câ ţe Orchestra Naţionalâ Radio s-amintă tu idyul an, 1928, sum cumândisearea a marilui compozitor Mihail Jora. Radioulu public easti unâ dit pţânili companii dit vâsâlii ţi ari unâ ahtari continuitati. Aduţem aminti că radioulu public românescu ahurhi s-adarâ emisiun’i ti xeani nica dit an’ii ‘30.
