Eveniment Top – 02.02.2013
Comisia Europeanâ scoasi tu migdani raportul dit cadrul a Mecanismului di Cooperari şi Verificari mutrinda progresele avuti di giustiţia dit Românii.
Romania bâgă tu practico maşi partial recomandărili ali Comisii Europeani mutrinda statlu di îndrept. Aestâ easti concluzia a raportului pi giustiţii dit Mecanismul di Cooperari si Verificari, prezentat, n’iercuri, Bruxelles. Executivlu comunitar dzâsi că, tu Românii, Constituţia fu tin’isitâ, cum şi rolu şi apofasili ali Curti Constituţionali; ama tutnâoarâ, ari gaileadz tu ţi mutreaşti instabilitatea cu cari s-alumtâ instituţiili giudiţiari. Executivlu comunitar alâvdă activitatea al ANI şi al DNA şi spusi că, tu aestu dit soni chiro, s-dublarâ condamnărili tu cazurili di aruşfeti. Tu raport s-subliniadzâ şi importanţa a bâgarâl’ei tu ipotisi a unui nău procuror general şi ali unâ nauâ cumândiseari ali DNA cari s-da dovadâ di independenţâ, integritati şi profesionalismu. Comisia Europeanâ mai câftă ca parlamentarl’ii declaraţ incompatibili s-demisioneadzâ, iara aţilor ţi suntu anchetaţ penal s-lâ si ia imunitatea. Ti prota oarâ, Comisia tradzi atenţia câtâ rolu ali mass-media, spunânda câ sistemlu giudiţiar fu aputrusit” di presiun’i prit intermedilu a presâl’ei. Pi di altâ parti, executivlu comunitar nica pistipsi câ România tin’iseaşti tut ţi s-caftâ iti aderarea la spaţiul european di libirâ urdinari Schengen. Aestâ precizarea vini tu sinfuniili tu cari existâ vâsâlii ţi nu da cali la intrarea a statlui tu aestu spaţiu, amanatâ di ma multi ori, di progresili înregistrati tu proceslu di reformâ ali giustiţii şi tu alumtarea cu aruşfetea.
Proiectul a bugetlui di stat şi proiectul a asiguripserilor sociali pi 2013 tu analiza a comisiilor parlamentari.
Plenlu deadun a Parlamentlui va s-zburascâ, dit 5 di şcurtu, ti proiectul a bugetlui di stat şi ti proiectul a asiguripserilor sociali pi estan. Dauli proiecti furâ apruchiati favorabil tu comisiili parlamentari di specialitati. Proiecţia bugetarâ easti adratâ pi unâ ţintâ di crişteari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii medii di cathi an di 4,3%, un curs mediu di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB.
Concluziili ali delegaţii deadun FMI – Banca Mondialâ – Comisia Europeanâ, Bucureşti
Vizita di evaluari, Bucureşti, ali delegaţii deadun FMI – Banca Mondialâ – Comisia Europeanâ s-bitisi tu aestâ stâmânâ. Reprezentanţâl’ii FMI hâbârisirâ că va s-pripunâ a cumândisearâl’ei executivi di Washington a Fondului prilundzirea a achicâsearâl’ei di ampârmut di turlii preventivâ, ţi s-deruleadzâ tora, cu trei meşi. Autorităţili români câftarâ aestâ amânari ti frun’iea ali niagiundzeari la cama multi ţinti şi ti furn’iea a amânărilor la bâgarea tu practico a reformilor structurali. Executivlu şi-asumâ îndau psinfunii ţi lipseaşti s-li tin’iseascâ nâinti di moaubetea a cumândisearâl’ei executivâ ali FMI ti evaluarea di tora, icâ pânâ tu inşita a meslui cireşar. Aesti s-referâ la n’icşurarea a arieratilor şi la meatri di eficientizari a companiilor di stat, respectiv privatizarea al CFR Marfă şi bâgarea pi listâ a 15% dit acţiun’ili al Transgaz.
Năulu Cod Fiscal valabil, tu Romania, di la 1 di şcurtu
Năulu Cod Fiscal intră tu practico, di viniri, tu Românii. El ari îndauâ alâxeri tu domenea a tutulor impoziteior şi a taxilor mări – impozit pi venit, impozit pi profit, accizi, TVA, cum şi revizuirea a sistemlui di impozitari a veniturilor dit activităţ di turlii agricolâ. Năili reglementări aratâ că microîntreprinderili va s-hibâ zorlea bâgati s-pâlteascâ un impozit di 3% pi venituri, iara limita a veniturilor ti cari unâ firmâ întrâ tu sistemlu a microîntreprinderilor dipusi di la 100 di n’ii la 65 di n’ii di euro. Pi di altâ parti, năulu cod fiscal priveadi criştearea a salariului minim pi icunumii, di la 700 (159 di euro) di lei la 750 di lei ahurhinda di la 1 di şcurtu, iara dit alunar, la 800 di lei (182 di euro).
Combinatlu Oltchim Ramnicu Valcea, tu insolvenţâ
Unlu dit nai ma mărli combinati petrochimice dit Europa di Est, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, ţi s-aflâ tu sudlu ali Românii, intră tu insolvenţă, dupu ţi, n’iercuri, Tribunalu di Râmnicu-Vâlcea apruchie câftarea ti ahurhirea aliştei proceduri. Guvernul di Bucureşti apufusi s-caftâ intrarea tu insolvenţâ a combinatlui ţi s-adrâ unâ greu susto ti vâsâlii, tu sinfuniili tu cari avu, tu aţei dit soni an’i, chireri di îndauâ suti di milioani di euro. Executivlu vru, tu 2012, s-pirvatizeadzâ compania, ama licitaţia îndreaptâ ti aestu scupo nu amintă si, di atunţea, statlu nu mai deadi ici un chiro limpidi ti privatizarea a combinatlui chimic. Dupu intrarea tu insolvenţâ administratorl’ii giudiţiari au 60 di dzâli ti s-yinâ cu un plan ti îndridzearea a catandisâl’ei.
Coplata tu spitale, bâgatâ tu practico di la 1 di marţu
Pacienţâl’ii dit Românii va s-pâlteascâ, ti internarea tu spital, ahurhinda cu 1 di marţu, maximum 10 lei. Aestâ privideari easti tu proiectul a Contractului-cadru mutrinda sinfuniili di dari a asistenţâl’ei medicali, ţi fu pitricut tu moaubeţ publiţi pi site-ul a ministerlui di Sânâtati. Tu minduita a ministrului di resort, Eugen Nicolăescu, aestâ meatrâ lipseaşti, câ ţe tu spitali hârgili suntu nai ma mări şi s-a vidzu câ s-adarâ internări fârâ di timel’iu, ţi nu suntu dealihea, întrucât pâheălu easti multu n’ic.
Prezidentul ali Românii, Traian Basescu, tu vizitâ Peru
Caplu a statului român, Traian Băsescu, ţi luă parti tu America Latinâ, la Summit-lu a Comunitatâl’ei a Statilor Latino-Americani şi Caraibieni, vizită, tu aestâ stâmânâ Peru, furni’ie cu cari dzâsi câ Bucureştiul şi Lima va s-adarâ un parteneriat strategic. Documentul va s-hibâ simnat tu 2013 icâ tu 2014, unâoarâ cu vizita Bucureşti a omologlui peruan Ollanta Moises Humala Tasso. Va s-hibâ protlu parteneriat strategic ali Românii cu unâ vâsâlii dit America Latină; aestâ achicâseari mutreaşti nu maşi relaţiile comerciali, ama şi va s-da cali la un transfer di tehnologii ti producţia industrialâ, câtâ Peru.
Armâneaşti: Cristina Mina
Leyla Cheamil, 02.02.2013, 11:43
Comisia Europeanâ scoasi tu migdani raportul dit cadrul a Mecanismului di Cooperari şi Verificari mutrinda progresele avuti di giustiţia dit Românii.
Romania bâgă tu practico maşi partial recomandărili ali Comisii Europeani mutrinda statlu di îndrept. Aestâ easti concluzia a raportului pi giustiţii dit Mecanismul di Cooperari si Verificari, prezentat, n’iercuri, Bruxelles. Executivlu comunitar dzâsi că, tu Românii, Constituţia fu tin’isitâ, cum şi rolu şi apofasili ali Curti Constituţionali; ama tutnâoarâ, ari gaileadz tu ţi mutreaşti instabilitatea cu cari s-alumtâ instituţiili giudiţiari. Executivlu comunitar alâvdă activitatea al ANI şi al DNA şi spusi că, tu aestu dit soni chiro, s-dublarâ condamnărili tu cazurili di aruşfeti. Tu raport s-subliniadzâ şi importanţa a bâgarâl’ei tu ipotisi a unui nău procuror general şi ali unâ nauâ cumândiseari ali DNA cari s-da dovadâ di independenţâ, integritati şi profesionalismu. Comisia Europeanâ mai câftă ca parlamentarl’ii declaraţ incompatibili s-demisioneadzâ, iara aţilor ţi suntu anchetaţ penal s-lâ si ia imunitatea. Ti prota oarâ, Comisia tradzi atenţia câtâ rolu ali mass-media, spunânda câ sistemlu giudiţiar fu aputrusit” di presiun’i prit intermedilu a presâl’ei. Pi di altâ parti, executivlu comunitar nica pistipsi câ România tin’iseaşti tut ţi s-caftâ iti aderarea la spaţiul european di libirâ urdinari Schengen. Aestâ precizarea vini tu sinfuniili tu cari existâ vâsâlii ţi nu da cali la intrarea a statlui tu aestu spaţiu, amanatâ di ma multi ori, di progresili înregistrati tu proceslu di reformâ ali giustiţii şi tu alumtarea cu aruşfetea.
Proiectul a bugetlui di stat şi proiectul a asiguripserilor sociali pi 2013 tu analiza a comisiilor parlamentari.
Plenlu deadun a Parlamentlui va s-zburascâ, dit 5 di şcurtu, ti proiectul a bugetlui di stat şi ti proiectul a asiguripserilor sociali pi estan. Dauli proiecti furâ apruchiati favorabil tu comisiili parlamentari di specialitati. Proiecţia bugetarâ easti adratâ pi unâ ţintâ di crişteari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii medii di cathi an di 4,3%, un curs mediu di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB.
Concluziili ali delegaţii deadun FMI – Banca Mondialâ – Comisia Europeanâ, Bucureşti
Vizita di evaluari, Bucureşti, ali delegaţii deadun FMI – Banca Mondialâ – Comisia Europeanâ s-bitisi tu aestâ stâmânâ. Reprezentanţâl’ii FMI hâbârisirâ că va s-pripunâ a cumândisearâl’ei executivi di Washington a Fondului prilundzirea a achicâsearâl’ei di ampârmut di turlii preventivâ, ţi s-deruleadzâ tora, cu trei meşi. Autorităţili români câftarâ aestâ amânari ti frun’iea ali niagiundzeari la cama multi ţinti şi ti furn’iea a amânărilor la bâgarea tu practico a reformilor structurali. Executivlu şi-asumâ îndau psinfunii ţi lipseaşti s-li tin’iseascâ nâinti di moaubetea a cumândisearâl’ei executivâ ali FMI ti evaluarea di tora, icâ pânâ tu inşita a meslui cireşar. Aesti s-referâ la n’icşurarea a arieratilor şi la meatri di eficientizari a companiilor di stat, respectiv privatizarea al CFR Marfă şi bâgarea pi listâ a 15% dit acţiun’ili al Transgaz.
Năulu Cod Fiscal valabil, tu Romania, di la 1 di şcurtu
Năulu Cod Fiscal intră tu practico, di viniri, tu Românii. El ari îndauâ alâxeri tu domenea a tutulor impoziteior şi a taxilor mări – impozit pi venit, impozit pi profit, accizi, TVA, cum şi revizuirea a sistemlui di impozitari a veniturilor dit activităţ di turlii agricolâ. Năili reglementări aratâ că microîntreprinderili va s-hibâ zorlea bâgati s-pâlteascâ un impozit di 3% pi venituri, iara limita a veniturilor ti cari unâ firmâ întrâ tu sistemlu a microîntreprinderilor dipusi di la 100 di n’ii la 65 di n’ii di euro. Pi di altâ parti, năulu cod fiscal priveadi criştearea a salariului minim pi icunumii, di la 700 (159 di euro) di lei la 750 di lei ahurhinda di la 1 di şcurtu, iara dit alunar, la 800 di lei (182 di euro).
Combinatlu Oltchim Ramnicu Valcea, tu insolvenţâ
Unlu dit nai ma mărli combinati petrochimice dit Europa di Est, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, ţi s-aflâ tu sudlu ali Românii, intră tu insolvenţă, dupu ţi, n’iercuri, Tribunalu di Râmnicu-Vâlcea apruchie câftarea ti ahurhirea aliştei proceduri. Guvernul di Bucureşti apufusi s-caftâ intrarea tu insolvenţâ a combinatlui ţi s-adrâ unâ greu susto ti vâsâlii, tu sinfuniili tu cari avu, tu aţei dit soni an’i, chireri di îndauâ suti di milioani di euro. Executivlu vru, tu 2012, s-pirvatizeadzâ compania, ama licitaţia îndreaptâ ti aestu scupo nu amintă si, di atunţea, statlu nu mai deadi ici un chiro limpidi ti privatizarea a combinatlui chimic. Dupu intrarea tu insolvenţâ administratorl’ii giudiţiari au 60 di dzâli ti s-yinâ cu un plan ti îndridzearea a catandisâl’ei.
Coplata tu spitale, bâgatâ tu practico di la 1 di marţu
Pacienţâl’ii dit Românii va s-pâlteascâ, ti internarea tu spital, ahurhinda cu 1 di marţu, maximum 10 lei. Aestâ privideari easti tu proiectul a Contractului-cadru mutrinda sinfuniili di dari a asistenţâl’ei medicali, ţi fu pitricut tu moaubeţ publiţi pi site-ul a ministerlui di Sânâtati. Tu minduita a ministrului di resort, Eugen Nicolăescu, aestâ meatrâ lipseaşti, câ ţe tu spitali hârgili suntu nai ma mări şi s-a vidzu câ s-adarâ internări fârâ di timel’iu, ţi nu suntu dealihea, întrucât pâheălu easti multu n’ic.
Prezidentul ali Românii, Traian Basescu, tu vizitâ Peru
Caplu a statului român, Traian Băsescu, ţi luă parti tu America Latinâ, la Summit-lu a Comunitatâl’ei a Statilor Latino-Americani şi Caraibieni, vizită, tu aestâ stâmânâ Peru, furni’ie cu cari dzâsi câ Bucureştiul şi Lima va s-adarâ un parteneriat strategic. Documentul va s-hibâ simnat tu 2013 icâ tu 2014, unâoarâ cu vizita Bucureşti a omologlui peruan Ollanta Moises Humala Tasso. Va s-hibâ protlu parteneriat strategic ali Românii cu unâ vâsâlii dit America Latină; aestâ achicâseari mutreaşti nu maşi relaţiile comerciali, ama şi va s-da cali la un transfer di tehnologii ti producţia industrialâ, câtâ Peru.
Armâneaşti: Cristina Mina
