Elevil’i, diznou la şcoală
Roxana Vasile, 11.09.2017, 22:05
După ună ghinemeritată vacanţă de veară, de ază, peste 2,3 milioane de cilimean’I din România si turnară în grădiniţe şi şcol’iuri. Ministerulu a Educaţil’ei de la Bucureşti pregăti mai multe alăxiri, inclusiv tru ţe mutreaşte examenulu de bacalaureat, care, di aestu an şcolar, va acaţă mult mai aghon’ea. Mai precis, absolvenţâl’i de liceu va susţâne probile orale tru şcurtu, tru chirolu a semestrului al II-lea, şi nu tru cirişar, ca până tora. Totunăoară, profesoril’i va poată să corecteadză di acasă, online, lucrările a candidaţâlor la evaluarea naţională şi la bacalaureat. Ministerulu interzise toate materialile didactiţe auxiliare. Aestea urmeadză să hibă revizuite şi prinde să treacă printr-ună procedură noauă şi complexă de autorizare, după ţe normile metodologhiţe va hibă stabilite de ună comisie compusă din reprezentanţâ a Ministerului, a sindicatelor, părinţâlor şi elevilor. Leadzea învăţământului stabileaşte, totunăoară, că numerulu optim într-ună clasă easte de 15 cilimean’i la grădiniţă, 20 la clasile I-IV şi 25 la ghimnaziu sau liceu. Easte numerulu care se aaflă, şi tru toate sistemile de înveţământu europeane. 36 de cilimean’i într-ună clasă, aşi cum se practicaa până tora, coroborat cu ună programă şcolară încărcată şi manuale controversate au contribuită, în timp, la un eşec educaţional, rezultatulu hiinda consemnat inclusiv în ultimulu testu internaţional PISA: România ocuupă loculu 48 din 72 di ţări la capitolul ‘copii care detestă să m’eargă la şcoală’. Apetitulu scădzut a elevilor la aţist capitol easte, prin ricoşeu, di aform’ia şi a salarizaril’ei slabă a cadrelor didactiţe, în prezentu în curs de faţire mai bună, aţea ţe duse la situaţia în care tru înveţământu profeseadză, din păcate, şi oamen’i fără vocaţie sau slab pregătiţ. Lucrurile nu par că va să se îndreapta curundu, a problemilor, deja, existente adăvgându-li-se alte! Anulu aestua, di exemplu, elevil’i de clasa a V-a reluară cursurile fără să aibă toate manualile pi bănchi, Ministerulu promiţânda că va li da mizi tru mesulu noiembrie. Apoia, în special în mediul rural sunt numeroase şcol’iurile care nu au avizele necesare şi dotările corespundzătoare — casile di şcoală sunt vecl’i, nu au apă, iar toaleta easte în curte, autorităţâle locale preferânda să încl’idă unităţâle de înveţămintu decât să li reabiliteadză. Prezentu la dişcl’ierea anului şcolar într-un liceu bucureştean di prestigiu, Colegiul Naţional Gheorghe Şincai, preşedintele Klaus Iohannis punctă un lucru spus în trecut di nenumărate ori: si pare că, de cathe oară, arhiusirea cursurilor îl’i l’ia pe niscântă prin surprindere. Catheun Guvern mută anumeril’i, spunânda cu deadzitulu spre aţel dinâinte. Aşi, ama, lucrile nu se îmbunătăţescu. Uidisit a şefului a statului, el însuşi fostu cadru didactic, Leadzea educaţil’ei lipseaşte să nu mata hibă un puzzle a cui piese si alâxescu dipriună, şi si cheare aşi imaghinea unitară. Construirea a unei Românie educată nu poate să si facă tru elipsea a unui sistem de înveţămintu aşezat pi ună cale predictibilă şi care are elevul în chentru.
Autor: Roxana Vasile
Armânipsire: Hristu Steriu
