Economia, ş-yini tru ori
Meatrili serti di sirţâl’ie ţi li lo guvernul di Bucureşti nica dit proţl’i meşi a crizal’ei economiţi adusira niifharistuseari ti unâ bunâ parti a bânâtorlor ali Românie. Eali dusirâ, ama, la unâ redresari zilipsitâ di multi alte stati europene: chiro tru cari eali s-ampulisea, ma largu, cu recesiunea prilundzită, cu şomajlu tut ma criscut ili cu imposibilitatea tră n’icşurarea a deficitlui, autorităţli române dimânda, ţifri ţi hârsescu. Trendul hâirlatic armâni ş-tru anlu aestu. Aşi cum spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea, tru 2014 economia ali Românie ari tuti nâdiili tra s-crească ma multu andicra di anlu ţi tricu. Cu alti zboarâ, datili di până tora spun unâ posibilă crişteari economică di 3,5% ş-cama, cât s-nregistra tru 2013, nai ma marea dit Uniunea Europeană.
Roxana Vasile, 13.05.2014, 12:23
Meatrili serti di sirţâl’ie ţi li lo guvernul di Bucureşti nica dit proţl’i meşi a crizal’ei economiţi adusira niifharistuseari ti unâ bunâ parti a bânâtorlor ali Românie. Eali dusirâ, ama, la unâ redresari zilipsitâ di multi alte stati europene: chiro tru cari eali s-ampulisea, ma largu, cu recesiunea prilundzită, cu şomajlu tut ma criscut ili cu imposibilitatea tră n’icşurarea a deficitlui, autorităţli române dimânda, ţifri ţi hârsescu. Trendul hâirlatic armâni ş-tru anlu aestu. Aşi cum spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea, tru 2014 economia ali Românie ari tuti nâdiili tra s-crească ma multu andicra di anlu ţi tricu. Cu alti zboarâ, datili di până tora spun unâ posibilă crişteari economică di 3,5% ş-cama, cât s-nregistra tru 2013, nai ma marea dit Uniunea Europeană.
Ia ti spuni Liviu Voinea: Tru protlu trimestru 2013, andicra di primlu trimestru 2012, fu unâ crişteari di 2,1. Protlu trimestru 2014 andicra di trimestrul 2013 va s-hibâ cadealihea cu unâ crişteari di cama di 3%, vahi nica aproapea di 4%. Aestâ nâ da ndriptati tra s-pistipsim, avândalui tru videalâ alinărli şi archişurărli trimestriali a criştearil’ei economiţi, că pi ansamblu a anlui 2014 criştearea economică va s-hibâ nai pţânu isa, cara nu ma mari andicra di aţea dit 2013. Pistipseareaa tru economie a bânâtorlor, a firmilor şi a bănţâlor s-yilipsescu tru consum şi investiţii. Ti aţea, ministurlu Voinea lâ caftâ a român’ilor s-agiutâ la crişteari prit un consum ma mari. Câlisi, tutunâoară, firmili să s-mpârmutâ şi s-inveastească, iara bănţâli — s-da mpârmuturi tra consum şi investiţii.
Diznău, cu a lui mindueri Liviu Voinea: Statlu numata va s-facâ niţi alathusurli di politică economică di până tru 2008, niţi ajustărli pi napandica nica unâ ş-unâ dit 2009 şi 2010. Ma multu, statlu easti protlu cari ari pistipseari şi lu yilipseaşti lucărlu aestu prit aţea că tru 2014 investiţiili publiţi suntu programati s-crească cu aproapea 1 miliaradu di euro andicra di 2013, tru condiţiile tru cari dificitlu bugetar easti ma largu bâgat tru plan tra să scadă. Un semnu di stabilitate ali economie va s-hibâ triţearea la moneda unică europeană, şi tru aestâ noimâ apofasea a autorităţlor easti câ, dit 2019, România s-aproachi moneda euro.
Naetea fu dimândată la Comisia Europena. Bânâtorl’i s-hibâ isihâsiţ, ti furn’ia câ nu va s-hibâ fapti isa hărgili şi, dimec, nu va s-creascâ pâhadzl’i — spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea. Tra ntreprinderli n’iţ şi di mesi, triţearea la euro va s-echivaleadzâ cu chirearea a piricl’iului valutar şi cu scădearea tru idyea scarâ a hargil’ei la mpârmutari. Tora ma ninti, guvernatorlu a Băncâl’ei Naţionalâ ali Românie, Mugur Isărescu, declara că scupolu di adoptari a monedâl’ei uniţi europeani tru 2018 – 2019 nu easti nafoara a averlui. Tu ţi mutreaşti mediul di emburlâchi românescu, aestu andrupaşti naetea a Guvernului, ca pân tru soni s-hibâ loati meatrili cari aduc pistipseari.
Armanipsearea: Tascu Lala